Strategia de dezinformare a Rusiei folosită pentru a nega masacrele de la Bucea, Kramatorsk şi Borodianka

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Oficialii ruşi au negat implicarea în masacrul de la Bucha. FOTO: Getty Images
Oficialii ruşi au negat implicarea în masacrul de la Bucha. FOTO: Getty Images

Masacrele de la Bucea, Kramatorsk sau Borodianka au fost „gestionate” de propaganda pro-Kremlin după o strategie repetată. Dacă primul pas - negarea existenţei evenimentului sau invocarea unei înscenări - este invalidat, se trece la pasul doi: „Militarii ruşi nu au fost implicaţi, ci vina aparţine ucrainenilor“. Apoi se deviază atenţia de la crimele săvârşite, prin campanii masive de trolling.

Site-ul Eu vs Disinfo, proiectul pilot al Grupului de lucru Est StratCom al Serviciului European de Acţiune Externă înfiinţat în 2015 pentru a răspunde mai bine la campaniile de dezinformare ale Federaţiei Ruse care afectează Uniunea Europeană, analizează strategia de dezinformare folosită de instituţiile media pro-Kremlin pentru a nega implicarea în crimele de războii comise în Ucraina. 

Maşina de dezinformare pro-Kremlin lucrează non-stop pentru a satura mediul online cu strategia preferată: dezinformare – negare, consternare, distragerea atenţiei, respingere şi denaturare a adevărului, relatează site-ul Comisiei europene care se ocupă de demontarea ştirilor false pro KRemlin - Eu vs Disinfo.

Unul dintre principalele scopuri ale dezinformării Kremlinului a fost acela de a muta vina pentru presupusele crime de război comise în Ucraina, arată sursa citată. 

Atacul asupra gării din Kramatorsk

Când o rachetă a Forţelor Armate Ruse a lovit gara din Kramatorsk pe 8 aprilie, ucigând 57 de oameni nevinovaţi şi rănind 114 civili care fugeau de ororile războiului, Rusia a acuzat rapid Ucraina de atac.

Ca la un semn, mai întâi au venit negările de responsabilitate, apoi, neputând să ascundă această atrocitate sub covor, au venit respingerea şi denaturarea adevărului.

În acest caz s-a pus la îndoială tipul de rachetă folosită pentru atac şi a s-a susţinut în mod fals că Rusia nu mai foloseşte rachetele de tip Tochka-U, precum cea care au lovit gara amintită. 

Sistemul sovietic de rachete Tochka-U este încă folosit de armata rusă, aşa cum o demonstrează înregistrările video cu transporturi prin Belarus din martie 2022 (a se vedea dezminţirea completă de la StopFake).

Conflict Intelligence Team, un grup independent de experţi militari, a constatat că Rusia a desfăşurat activ rachete Tochka-U în locul rachetelor Iskander de la începutul lunii martie.

La 29 martie 2022, comunitatea Gayun din Belarus a înregistrat un convoi militar de rachete Tochka-U cu semne V tactice desfăşurate de Federaţia Rusă, la nord de graniţa cu Ucraina din Belarus.

Există dovezi suplimentare similare din partea altor grupuri Telegram care observă mişcările militare ruseşti, că racheta Tochka-U este încă în serviciu în Forţele Armate Ruse.

De asemenea, conform Conflict Intelligence Team, analiza traiectoriei rachetei Tochka-U demonstrează că racheta a fost trasă din zona de sud-vest unde armata rusă şi formaţiunile armate ilegale din „zonele necontrolate de guvern Doneţk şi Lugansk se află oblastele Ucrainei”.

Potrivit The Insider, în ajunul atacului asupra gării Kramatorsk, pe grupuri pro-ruse Telegram au apărut avertismente şi anunţuri cu privire la un atac cu rachete în regiune. Potrivit acestora, forţele ruse ar trage în „o adunare de luptători ucraineni” şi în „vagoane cu arme” aflate la gara Kramatorsk. Unele dintre grupuri chiar le-au „recomandat” localnicilor să nu viziteze staţia cu o zi înainte de atac.

The Insider raportează că toate aceste postări au fost fie şterse, fie reeditate după atacul asupra gării Kramatorsk. Cu toate acestea, multe capturi de ecran ale rapoartelor despre atacul iminent pot fi încă găsite online.

Curios însă, unii dintre propagandiştii ruşi au raportat deja o lovitură de succes cu rachete ruseşti împotriva luptătorilor ucraineni aflaţi în staţia Kramatorsk.

cluj strategie dezinformare rusia

Schema propagandei ruse. FOTO: EU vs Disonfo

Acelaşi scenariu la Bucea

Când lumea a aflat despre actele oribile de brutalitate pe care trupele ruse le-au comis împotriva civililor paşnici din Bucea, instituţiile media de dezinformare pro-Kremlin au folosit acelaşi scenariu bine repetat.

Mai întâi, s-a arătat că este vorba despre o înscenare.  

Afirmaţiile Rusiei conform cărora înregistrările video care arată cadavre pe străzile din Bucea ar reprezenta o „înscenare” au fost verificate şi dezminţite de BBC, Bellingcat, The Atlantic Council, Mediazona, The Insider şi alţii.

Într-un articol publicat de BBC se arată mai multe imagini din satelit din Bucea, după plecarea armatei ruse. „Imaginea din 19 martie, raportată pentru prima dată de New York Times şi confirmată de BBC, contrazice direct afirmaţia ministrului rus de Externe Serghei Lavrov conform căreia imaginile cu cadavrele din Bucea, care au apărut în ultimele zile, au fost „înscenate” după retragerea ruşilor”, arată sursa citată.

Imaginea din satelit arată obiecte care par a fi cadavre în locaţiile exacte în care au fost găsite ulterior de forţele ucrainene când au recăpătat controlul asupra oraşului de la nord de Kiev.

Ministerul rus al Apărării a susţinut că, în timp ce Bucea a fost sub controlul Rusiei, „nici un singur localnic nu a suferit de vreo acţiune violentă”.

Această afirmaţie, contrazice numeroase relatări ale martorilor oculari de la rezidenţi. 

Un profesor local a declarat pentru Human Rights Watch pe 4 martie că forţele ruse au adunat cinci bărbaţi şi l-au executat sumar pe unul dintre ei.

Locuitorii locali care au vorbit cu site-ul rus de investigaţii The Insider au pictat o imagine similară. „Au fost zile îngrozitoare. Când nici curtea ta, casa ta sau chiar viaţa ta nu îţi aparţin. Nu există curent, apă, gaz. Este interzis să ieşi din casă, dacă pleci - eşti împuşcat", a spus localnica Kristina. 

Oamenii au mai relatat pentru BBC că ruşii au spart sistematic uşile pentru a jefui apartamente şi, în timp ce soldaţii furau obiecte de valoare şi mâncare, locuitorii erau forţaţi să stea în pivniţă.

Apoi, instituţiile media pro-Kremlin au afirmat că militarii ar fi fost provocaţi. Apoi, a fost acuzată Ucraina de acele atrocităţi. 

Când imaginile locuitorilor din Bucea, executaţi sumar pe străzi, au fost făcute publice, adevărul nu a mai putut fi negat. Aşa că maşina rusă de dezinformare s-a întors din nou pentru a devia atenţia. În unele cazuri, ei au încercat să conecteze Bucea cu faimoasa naraţiune de dezinformare a bio-laboratoarelor. Alţi propagandişti au comparat Bucea cu masacrul de la Volyn (este vorba despre uciderea a aproximativ 80.000 de civili polonezi de Armata Insurecţională Ucraineană şi alte grupuri înarmate-nr).

Operaţiuni masive de trolling 

Maşina de dezinformare pro-Kremlin a lansat, în paralel, o campanie coordonată de trolling cibernetic (postarea de mesaje şi comentarii provocatoare, irelevante sau ofensatoare sau alt tip de conţinut care distrage atenţia de la un anumit subiect dezbătut-nr).

A început ca un efort de a nega şi de a distrage atenţia de la crimele de război ale Rusiei de la Bucea, de exemplu, printr-o campanie de e-mailuri îndreptate împotriva oficialilor polonezi şi s-a transformat rapid în campanii duse pe profilurile sociale ale liderilor occidentali importanţi.

În special, principalul propagandist al Kremlinului, Vladimir Solovyov, a folosit canalul său de Telegram pentru a coordona această activitate de trolling.

De asemenea, canalul Telegram Cyber Front Z, care ar fi legat de „ferma de troli” a oligarhului Yevgeni Prigozhin din Sankt Petersburg, a inundat spaţiul informaţional cu acuzaţii false cu privire la crimele de război care ar fi fost comise de „neonazişti” ucraineni, pentru a îneca vocile pro-ucrainene într-o mare de minciuni.

În timp ce trolii şi roboţii pro-Kremlin încearcă să tulbure mediul media şi să deformeze discursul public despre războiul lui Putin din Ucraina, spaţiul media liber şi independent, precum şi accesul public la informaţii de încredere în Rusia, se micşorează pe zi ce trece.

Conform unui sondaj recent, aproape o treime dintre utilizatorii de internet ruşi folosesc acum serviciile VPN pentru a accesa conţinut restricţionat în Rusia.

Vă mai recomandăm: 


Şapte mituri despre conflictul Rusia-Ucraina promovate de propaganda rusă

Ce vrea cu adevărat Putin pentru a termina războiul din Ucraina. Sunt vizate România şi celelalte state din Est

Cluj-Napoca



Partenerii noștri

image
canal33.ro
Ultimele știri
Cele mai citite