Iarna pe centura Clujului: trafic redus şi lucrări „îngheţate"

Cluj - Soseaua de centură este folosită doar parţial

Centura de Est a Clujului este deschisă traficului pe două din cele trei tronsoane, însă până la finalizare ajută mai mult comuna Apahida.Celălalt tronson, până la intrarea dinspre Vâlcele, este aşteptat de Direcţia Regională de Drumuri Cluj la mijlocul anului 2010.

Clujeanul de rând are două variante să intre pe Centura Ocolitoare Est a municipiului Cluj-Napoca, aflată pentru moment în hibernare. Până la finalizarea programată de autorităţi pentru 1 iulie 2010, cele două tronsoane pe care a fost deschis traficul sunt folosite de riverani sau de cei care nu vreau să intre prin comuna Apahida în drumul spre Dej.

Acest tronson scurtează cu câţiva kilometri dar cu minute bune drumul spre nordul ţării şi a devenit favoritul autocamioanelor. Comuna Apahida arată „mai aerisitită", după cum ne-a spus ieri o localnică care vindea zarzavaturi pe marginea drumului.

Apahida nu mai vrea trafic greu

Primarul din Apahida, Ionel Fărcaş, speră ca traficul greu să fie obligat să folosească centura cât mai repede. „Noi nu putem face acest lucru. Trebuie cei de la Drumuri Naţionale şi poliţia să se ocupe de asta. Aproape au murit oamenii de la firma de iluminat în accidentul acela dinainte de sărbători, când un şofer de TIR le-a acroşat maşina de la Neon", s-a plâns primarul Ionel Fărcaş.

Clujenii care vor să se bucure de noua investiţie din banii de la bugetul central pot „urca" pe centură la sensul giratoriu de la Dezmir. De aici se poate merge atât spre nordul ţării, cât şi spre alte zone limitrofe ale municipiului - Someşeni, unde funcţionează încă groapa de gunoi de la Pata Rât sau satele Pata şi Gheorgheni.

Acces „recomandat" doar riveranilor

Ieri, pe acest sector de drum puteai număra pe degetele de la o mână maşinile care treceau pe aici. „Scrie la intrare că doar pentru riverani, că altfel nu ar şti nimeni că nu duce nicăieri drumul", ne-a spus unul dintre cei mai „supăraţi" expropiaţi ai centurii.

Statul i-a luat 7.000 de mp din terenul său de peste 40 de hectare din zonă, pe care i l-a tăiat în două bucăţi pentru nodul rutier care face legătura cu satul Pata.

Ar vrea un venit sigur

Sub protecţia anonimatului, băiatul proprietarului ne povesteşte pe scurt toată aventura. „Am luat 4-5 euro pe metru pătrat. Nu mult, dar mai bine decât alţii. Am avut aici plan urbanistic zonal pentru fermă şi a trebuit să-mi schimb toate planurile. De aia am primit puţin mai mult. În total în jur de 30.000 de euro", ne-a povestit clujeanul.

Ştie că valoarea terenului i-a crescut foarte mult, însă nu l-ar vinde cu una cu două. Vinde numai dacă este angajat pentru 10 ani ca şi administrator la orice afacere care ar vrea să deschidă investitorul, sau este dispus să concesioneze terenul pentru o parte din profitul afacerii. Toată aventura pe noua centură a Clujului se încheie la nodul rutier care face legătura cu satul Gheorgheni şi cu colonia cu acelaşi nume.

Viaductul de aici este încă în lucru şi este închis circulaţiei. Nici urmă de picior de muncitor, şi la baza de şantier a italienilor de la Pizzaroti atmosfera fiind încă „de sărbătoare". Utilajele de sute de mii de euro cu zăpadă peste ele erau păzite de doi paznici şi câte un câine venit în căutare de hrană.

Un drum „al nimănui"

Drumul care trece prin colonia Borhanci şi satul Gheorgheni arată ca după borbandament şi le încearcă serios răbdarea şoferilor care vreau să încerce cea mai recentă realizare a Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri Cluj.

Potrivit directorului coordonar al DRDP Cluj, Ion Pantelimon, lucrările sunt programate să fie finalizate până la 1 iulie anul acesta. Graficul de lucrări a fost discutat deja cu constructorii fiecărei secţiuni. Pentru luna ianuarie a acestui an este programată şi o nouă licitaţie pentru porţiunea surpată din tronsonul 1, întârziat datorită dificultăţii cu care s-a putut face exproprierea şi defrişarea pădurilor pe care le traversează centura. Potrivit lui Pantelimon, banii care mai trebuie plătiţi sunt în perioada de 60 de zile de scandenţe, mai fiind de plătite lucrări în valoare de circa 20 de milioane de lei.