Gunoaiele Clujului: PDL, PNL şi PSD fac aceeaşi mizerie. Cornu şi Bene, un partener de afaceri al fiului lui Ioan Rus, au luat banii şi au plecat
0Rampa de depozitare a gunoaielor din Cluj, finanţată de UE cu 107 milioane de lei, nu a fost terminată, deşi lucrările trebuiau finalizate în 2013. În timp ce clujenii plătesc suplimentar pentru transportul deşeurilor la Oradea, „băieţi deştepţi” apropiaţi de PDL, PNL şi PSD au încasat milioanele şi au plecat. Georgică Cornu şi Ioan Bene au beneficiat de banii din proiect.
Gunoaiele clujenilor sunt duse pentru următoarele 3 luni la Oradea după închiderea rampei de la Pata Rât la finalul lui iunie. Factura la ridicarea deşeurilor menajere a crescut cu 18 % pentru persoanele fizice şi s-a triplat pentru persoanele juridice.
Vechea rampă de gunoi urma să fie înlocuită de un Centru de Management Integrat al Deşeurilor, realizat pe bani europeni. Licitaţia organizată de Consiliul Judeţean Cluj a fost câştigată în 2012 de asocierea de firme Confort SA Timişoara (lider) şi companiile italiene Atzwanger SpA, Ladurner Impianti SRL şi Vel Service SA. Pentru suma de 107 milioane de lei, asocierea trebuia să finalizeze lucrările în 14 luni – adică în 2013 - pe un amplasament de circa 60 de hectare din comuna Feleacu.
S-au plătit 56 de milioane de lei
Contractul a fost împărţit în două părţi. Prima viza lucrari de execuţie la Celula de Depozitare şi Zona Administrativă – practic este vorba despre partea de construcţii a proiectului, adică zona unde vor fi depuse deşeurile şi clădirile administrative. Partea a doua viza proiectarea şi execuţia zonei tehnice – adică a staţiei de sortare şi a staţiei de tratare mecano-biologică.
De partea de construcţii s-a ocupat partenerul român – firma Confort, liderul asocierii, iar firmele din Italia - Atzwanger SPA şi Ladurner Impianti SRL - au preluat zona tehnică, cele două firme fiind specializate în utilaje şi aparatură de specialitate. Până astăzi, asocierea a primit 56 de milioane de lei, însă lucrările sunt într-un blocaj care poate determina pierderea finanţării.
Vechea rampă de la Pata Rât s-a închis la sfârşitul lunii iunie.
Cât s-a construit
În momentul de faţă, conform Consiliului Judeţean, „celula de depozitare şi platforma administrativă sunt realizate în proporţie de aproximativ 34 %, din care lucrări neconforme sunt 100%”. Pentru aceste lucrări care, practic, trebuie refăcute s-au plătit 13 milioane de lei. Dirigintele de şantier, reprezentantul firmei Tahal Consulting Engineers LTD, care verifica respectarea proiectului, a dat undă verde pentru plata lucrărilor. După ce s-au plătit banii, lucrarea s-a surpat. Pe de altă parte, staţiile de tratare şi de sortare, partea de contract realizată de italieni, sunt finalizate în proporţie de aproximativ 69 %.
Pentru aceste lucrări s-au plătit 47 de milioane de lei. Deşi, s-au executat lucrări de circa 60 de milioane de lei, CJ a reţinut diferenţa de sumă până la 56 de milioane invocând prevederi contractuale. Terminarea lucrării cu suma care a mai rămas din proiect este imposibilă pentru că s-au „evaporat” 23 de milioane de lei.
Georgică Cornu a încasat 10 milioane de lei şi a plecat
10 milioane pentru Georgică Cornu
Firma Confort SA, liderul asocierii care a câştigat licitaţia, aparţine omului de afaceri timişorean Georgică Cornu. Contractul a fost semnat în ianuarie 2012 – când la conducerea CJ era Alin Tişe, finul lui Emil Boc şi membru important al PDL Cluj. „Regele asfaltului din Banat”, cum i se spune lui Cornu, a realizat lucrări de sute de milioane de euro la instituţii conduse de politicieni din PDL, precum Gheorghe Falcă (primarul Aradului), Nicolae Ioţcu (preşedintele CJ Arad – PDL), Constantin Ostaficiuc (preşedinte PDL Timiş şi fost preşedinte al CJ Timiş). La Cluj, Cornu la încasat avansul de 10 milioane de lei pentru rampa de gunoi şi la 9 luni de la semnarea contractului şi-a băgat firma în insolvenţă. Confort SA a realizat câteva lucrări nesemnificative din proiect.
Ex-preşedintele CJ Cluj, Horea Uioreanu (prim-plan), a luat mită de la Ioan bene (spate) în prima săptămână de la alegerea în funcţie.
13 milioane pentru Ioan Bene
Falimentul firmei lui Cornu a dus la schimbarea liderului asocierii – Confort SA a fost înlocuită de Atzwanger SpA. Întrucât nu era acoperită partea de construcţii, italienii au subcontractat, din februarie 2013, cu Asocierea Napoca SA – Napocamin SRL - SC Pan Petrol Com SRL. Firmele aparţin lui Ioan Bene, un om de afaceri local despre care presa a scris că este interfaţa unui influent politician PSD din Cluj.
Bene este judecat într-un dosar de corupţie, pentru că i-a dat mită lui Horea Uioreanu, fostul preşedinte liberal al CJ Cluj. Firmele lui Bene au fost implicate în toate marile proiecte din judeţ – prelungirea pistei Aeroportului, modernizarea drumurilor şi, din 2013, şi realizarea rampei de gunoi.
Bene este partener de afaceri cu copiii lui Ioan Rus, fost ministru al Transporturilor şi de Interne. Hotelul Meridian din Cluj-Napoca aparţine firmei RIA Meridian – ai cărei acţionari sunt SC Romproduct Serv şi SC Napocamin. Ioana Puşcaş (fostă Rus) şi Alexandru Rus, copiii lui Ioan Rus, sunt acţionari la Romproduct Serv. Firma a fost creditată în 2012 de Ioan Rus, conform declaraţiei de avere, cu 2,58 milioane de lei. Cea de-a doua firmă care deţine hotelul, Napocamin, îl are ca acţionar pe Ioan Bene şi firma Pan Petrol.
Conform CJ, firmele lui Bene au fost subcontractate pentru lucrările de construcţii şi instalaţii despre care expertul a constatat că sunt neconforme în proporţie de 100%. Cu toate acestea, firmele lui Bene au încasat 13 milioane de lei şi ar mai trebui să încaseze 25 de milioane de lei dacă vor continua contractul.
Ce a spus expertul
După surparea lucrărilor la celula de depozitare a deşeurilor, CJ a contractat în vara anului 2014 serviciile unu expert. Concluziile inginerului Florian Roman au fost că „cel mai mare risc îl reprezintă celula de depozitare”, pentru că proiectantul, antreprenorul şi inginerul au făcut greşeli.
Proiectantul a aprobat schimbarea materialelor de construcţie fără a calcula impactul, nu a oferit detalii de execuţie suficiente şi nu a urmărit execuţia lucrărilor. Principala vină a antreprenorului este că „nu a respectat proiectul celulei”. Dirigintele de şantier, Tahal Consulting Engineers LTD, este acuzat că „împreună cu antreprenorul poartă răspunderea pentru nerespectarea proiectului”. Având în vedere aceste informaţii, CJ a formulat, în decembrie 2014, plângeri către DNA şi Departamentul pentru Lupta Antifraudă, împotriva antreprenorului, subantreprenorului, inginerului şi precum şi a tuturor persoanelor care se fac vinovate de aspectele sesizate. De asemenea, CJ a reziliat contractul de execuţie cu antreprenorul, însă Comisia de arbitraj a decis că instituţia nu poate proceda la această măsură. CJ se pregăteşte pentru relicitarea contractului întrucât nu s-a pus de acord cu antreprenorul.
Poziţia antreprenorului
Antreprenorul a solicitat CJ daune de 12 milioane de lei prin intermediul Comisiei de arbitraj arătând că instituţia a cauzat prelungirea datei de execuţie a lucrărilor, fapt care a determinat cheltuieli suplimentare. CJ s-ar face vinovat de: alegerea greşită a amplasamentului rampei; de faptul că proiectul conţine erori şi este neadecvat şi de faptul că a refuzat să solicite proiectantului, timp de 2 ani (2012-2014), să refacă proiectul. CJ se apără arătând că principala cauză a problemelor este faptul că antreprenorul nu a respectat proiectul.
Unde sunt vinovaţii
CJ a notificat antreprenorul, în octombrie 2014, privind rezilierea unilaterală a contractului din cauze neregulilor constatate la execuţia lucrărilor. Muncitorii au fost retraşi de pe şantier şi s-a apelat modalitatea contractuală de rezolvare a conflictului: solicitarea unui punct de vedere al Comisiei de Adjudecare a Disputelor, pe care a numit-o Camera de Comerţ şi Industrie Cluj-Napoca. „Comisia” a fost o singură persoană, Alina Valentina Oprea, care a ajuns la concluzia că rezilierea făcută de CJ nu este legală. Legat de problemele apărute în legătură cu CMID, Oprea a reţinut că „ambele Părţi sunt de acord că lucrările nu sunt finalizate, însă nu sunt de acord asupra cauzelor destabilizării acestora, fiecare considerând că responsabilitatea destabilizării îi revine celeilalte Părţi: fie direct Antreprenorului, fie Beneficiarului, într-o mare masura prin Proiectantul său”.
După ce a analizat argumentele amelor părţi, Comisia a conchis că destabilizarea lucrărilor „nu cade numai în responsabilitatea Antreprenorului, chiar dacă luam în considerare, dintre toţi ceilalţi factori care nu sunt în responsabilitatea Antreprenorului, numai neîntocmirea proiectului tehnic în mod corespunzător, constatata prin expertizele tehnice, amplasamentul cu risc ridicat de destabilizare, utilizarea de material de umplutură necorespunzator în urma clarificărilor date de proiectant în timpul licitaţiei, nerealizarea proiectului pentru remedierile instructate şi neurmărirea punerii în aplicare a proiectului de către proiectant, pe parcursul executarii lucrărilor.
De asemenea, este de luat în calcul şi neurmărirea corespunzatoare a lucrarilor de catre Inginer”. În luna iunie, antreprenorul şi CJ au încercat să ajungă la o înţelegere amiabilă. Fiecare partea a trimis o adresă cu solicitări; dacă în 56 de zile începând cu data de 30 iunie nu se ajunge la o înţelegere, părţile se vor adresa instanţei. Anticipând un răspuns negativ, CJ a angajat un expert pentru a determina ce lucrări sunt necesare pentru finalizarea CMID, iar la expirarea termenului va relicita obiectivul.
Citeşte şi
Se încarcă comentariile...
