SUA lovesc ținte militare iraniene. Armistițiul fragil dintre Washington și Teheran, pus din nou la încercare

Statele Unite au lansat atacuri asupra unor sisteme radar și centre de comandă pentru drone din sudul Iranului, într-o nouă escaladare militară care tensionează și mai mult relațiile dintre Washington și Teheran, în pofida armistițiului aflat oficial în vigoare.

Avioane de luptă americane au lovit în weekend obiective din zona Goruk și de pe insula Qeshm/FOTO:X

Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a anunțat că avioane de luptă americane au lovit în weekend obiective din zona Goruk și de pe insula Qeshm, ca răspuns la ceea ce Washingtonul a descris drept „acțiuni agresive” ale Iranului. Printre acestea se numără și doborârea unei drone americane MQ-1 care, potrivit oficialilor americani, zbura în spațiul aerian internațional.

Potrivit CENTCOM, operațiunea a vizat și distrugerea unor sisteme de apărare antiaeriană, a unui centru de control la sol și a două drone de atac considerate o amenințare pentru traficul maritim din regiune. Armata americană a transmis că va continua să își protejeze interesele și forțele desfășurate în Orientul Mijlociu în fața a ceea ce numește „agresiuni nejustificate” din partea Iranului, informează Reuters.

Teheranul oferă însă o versiune diferită a evenimentelor. Gardienii Revoluției susțin că au răspuns unui atac american asupra unei infrastructuri de telecomunicații din Sirik, în provincia Ormozgan. Autoritățile iraniene afirmă că au lovit baza aeriană americană implicată în operațiune și au distrus mai multe ținte la sol, avertizând că eventuale noi atacuri vor genera un răspuns „complet diferit”.

Schimbul de lovituri reprezintă un nou episod de confruntare între cele două state, deși armistițiul anunțat anterior de președintele american Donald Trump rămâne, cel puțin formal, în vigoare.

În paralel cu tensiunile militare, Washingtonul și Teheranul continuă discuțiile privind un posibil acord mai amplu. Surse apropiate negocierilor susțin că acesta ar putea include limitarea programului iranian de îmbogățire a uraniului și redeschiderea rutelor comerciale prin Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante artere energetice ale lumii.

Cu toate acestea, semnalele venite din partea administrației americane indică faptul că negocierile avansează cu dificultate. Donald Trump ar fi cerut garanții și angajamente mult mai detaliate privind activitățile nucleare ale Iranului.

Iranul declară că nu va ajunge la un acord cu SUA dacă drepturile sale nu sunt garantate

Negocierile cu miză mare pentru a pune capăt războiului din Orientul Mijlociu au ajuns la un blocaj critic după ce negociatorul-șef al Iranului, Mohammad Bagher Ghalibaf, a declarat că Teheranul nu va aproba niciun acord decât dacă drepturile Iranului sunt pe deplin respectate. Această sfidare vine în urma unor rapoarte conform cărora președintele Trump a returnat un cadru revizuit care conține termeni mai stricti, inclusiv o cerere fermă de a împiedica Iranul să dezvolte arme nucleare.

Negociatorul-șef al Iranului a declarat duminică că Teheranul nu va accepta niciun acord cu Statele Unite decât dacă își asigură pe deplin drepturile iraniene, în contextul în care au apărut rapoarte conform cărora Washingtonul a trimis Iranului o propunere de pace mai dură.

Orice modificare a propunerii ar putea întârzia și mai mult un acord de încheiere oficială a războiului din Orientul Mijlociu și redeschidere a Strâmtorii Hormuz după săptămâni de negocieri tensionate, marcate de o retorică dură și de izbucniri ocazionale de violență.

New York Times și Axios au relatat sâmbătă că Trump a trimis înapoi Iranului un nou cadru, cu termeni „mai duri”, deși detaliile rămân neclare.„Nu vom aproba niciun acord până nu vom fi siguri că drepturile poporului iranian au fost respectate”, a declarat Mohammad Bagher Ghalibaf într-o înregistrare video difuzată la televiziunea de stat.

Trump a declarat că prioritățile sale includ oprirea oricărei dezvoltări de arme nucleare de către Iran și redeschiderea rutei de transport maritim Ormuz, aflată sub blocaj.

„Singura garanție pe care trebuie să o am este că nu vor exista arme nucleare. Au fost de acord cu asta și a fost foarte interesant”, i-a spus el norei sale, Lara Trump, într-un interviu difuzat la emisiunea ei de pe Fox News, sâmbătă seara.

Însă Teheranul a pus anterior la îndoială afirmațiile lui Trump, iar părțile rămân departe de a fi de acord în privința unor chestiuni cheie.

Iranul a declarat că are nevoie de eliberarea a 12 miliarde de dolari din active blocate înainte de a se angaja în discuții substanțiale privind programul său nuclear, respingând comentariile anterioare ale lui Trump conform cărora stocul său de uraniu îmbogățit va fi distrus, considerându-le „nefondate”, potrivit presei iraniene.

Teheranul a insistat, de asemenea, ca Libanul să fie inclus în orice acord, în ciuda luptelor continue, Beirutul acuzând Israelul de o „politică a pământului pârjolit”, pe măsură ce își extinde operațiunile împotriva Hezbollah-ului susținut de Iran.

După ce anterior semnalase că o înțelegere era aproape, Trump a adoptat un ton mai puțin urgent, sugerând o nouă acțiune militară în interviul pentru Fox.

„Nu mă grăbesc”, a spus el. „Dacă nu obținem ceea ce ne dorim, vom sfârși altfel.”

Punctele de erupție

Aceasta afirmație a fost remarcată de șeful Pentagonului, Pete Hegseth, care a declarat sâmbătă, la un summit pe probleme de apărare din Asia, că Washingtonul este „mai mult decât capabil” să reia războiul, dacă va fi nevoie.

Deși atacurile zilnice în Iran și în Golf au încetat după ce Teheranul și Washingtonul au încheiat un armistițiu temporar în aprilie și discuțiile au fost mediate de Pakistan, luptele sporadice au continuat.

Gărzile Revoluționare iraniene au doborât o dronă militară americană „care era pe cale să intre în apele teritoriale iraniene”, a relatat postul de televiziune de stat iraniană IRIB, deși Washingtonul nu a confirmat incidentul.

La începutul acestei săptămâni, au izbucnit cele mai aprige lupte de la armistițiu, când forțele americane au atacat portul iranian Bandar Abbas, provocând foc de represalii din partea Iranului.

Cu toate acestea, diplomația a continuat, Trump fiind sub presiunea de a obține un acord care ar ridica blocadele americane și iraniene din jurul Strâmtorii Ormuz, care au strangulat o rută vitală pentru aprovizionarea globală cu petrol.

După ce Trump a declarat că Iranul nu va percepe „taxe” navelor care trec prin strâmtoare în cadrul oricărui acord, agenția de știri iraniană Fars a citat surse care au afirmat că „nu există o astfel de clauză”.

Agenția de știri iraniană ISNA l-a citat sâmbătă pe parlamentarul Alireza Salimi, care a declarat că un plan „de implementare a gestionării și suveranității Iranului” asupra strâmtorii va fi în curând prezentat parlamentului.

Frontul Libanului

Ministrul israelian al Apărării, Israel Katz, a declarat duminică că trupele au traversat și râul Litani și au arborat steagul israelian deasupra fortăreței medievale strategice Beaufort din sudul Libanului.

Fumul se ridica din zona înconjurătoare în timp ce steagul armatei israeliene a fost văzut de AFP deasupra castelului, pe care Israelul l-a folosit ca bază în timpul ocupației anterioare de două decenii.

Acțiunea asupra orașului Beaufort a avut loc în contextul în care armata israeliană a emis un ordin general de evacuare în zonele situate la sud de râul Zahrani, la nord de Litani și la aproximativ 40 de kilometri de graniță, avertizând că vizează Hezbollah.

Armata a anunțat duminică că un soldat a fost ucis în ziua precedentă într-un atac cu drone al Hezbollah.

Prim-ministrul libanez Nawaf Salam a acuzat Israelul că aplică o „politică a pământului pârjolit și pedepse colective” și a cerut „un armistițiu rapid și real”.

Israelul a confirmat că își extinde ofensiva terestră într-un comunicat emis duminică dimineața, precizând că „un număr semnificativ” din forțele sale operează împotriva Hezbollah dincolo de râul Litani.

Un armistițiu între Israel și Hezbollah a început oficial pe 17 aprilie, dar nu a fost niciodată respectat, ambele părți acuzându-se reciproc de încălcarea acestuia.

La începutul lunii martie, Hezbollah, susținut de Teheran, a lansat rachete asupra Israelului ca represalii pentru uciderea liderului suprem al Iranului în atacuri americano-israeliene, determinând Israelul să efectueze raiduri aeriene aproape zilnice în Liban și să lanseze o invazie terestră.

Israelul și Libanul au început discuțiile directe în aprilie, o a patra rundă fiind așteptată săptămâna viitoare.

Deocamdată, diplomația și confruntarea militară continuă să se desfășoare simultan într-una dintre cele mai volatile regiuni ale globului, unde orice incident riscă să transforme un armistițiu deja fragil într-o nouă criză majoră.