FOTO VIDEO O clujeancă aduce poveştile lui Ispirescu în mileniul 3: Negru Împărat are privirea lui Vlad Ţepeş, caracterul lui Napoleon şi costum de scafandru-spaţial
0Maria Surducan este o tânără din Cluj care ilustrează cărţi şi care a câştigat 13.500 de lei din donaţiile făcute de oameni pentru a-şi împlini visul: să facă un roman grafic pornind de la poveştile lui Petre Ispirescu care i-au încântat copilăria. Crede că basmele sunt făcute pentru a fi mereu repovestite, reinventate şi redesenate pentru că doar astfel rămân nemuritoare.
„Poveştile se vor spuse. Ele îşi aleg povestitorul, iar fiecare povestitor adaugă ceva din experienţa sa“, spune Maria Surducan, o clujeancă în vârstă de 27 de ani care va publica un roman grafic cu bani donaţi de oameni.
Romanul se numeşte „Prâslea cel Voinic şi merele de aur“. Ilustraţiile şi textul acestuia sunt semnate de Maria Surducan.
Textul original este cel al basmului scris de Petre Ispirescu, însă clujeanca îl aduce în mileniul al treilea punându-şi amprenta asupra poveştii, aşa cum fiecare povestitor o face.
Prezentarea poveştii. Varianta de Cluj
“Prâslea-cel-Voinic pleacă la drum în urmărirea pasării măiestre, care a furat merele de aur din grădina tatălui său. Pasărea e un hoţ fără scrupule în slujba Împăratul Negru. Acesta e un geniu al mecanicii care plănuieşte, cum altfel, să cucerească lumea.
Eroul nostru e călăuzit de Lupul Cenuşiu (n.r. care ţine locul calului), fiinţă înzestrată cu superputeri, dar cinică şi lipsită de entuziasm.
Legenda spune că la capătul drumului pe Prâslea îl aşteaptă răbdătoare prinţesa… dar tot legenda mai spune că nimic nu e ceea ce pare”, astfel sună prezentarea făcută poveştii de autoare, descriere postată pe crestemidei.ro.
Maria Surducan crede că nu mai suntem generaţia care ascultă poveşti la gura sobei şi că poveştile au nevoie de o mai mare notă de imprevizibil,de aceea vrea să le aducă în secolul 21.
În romanul ei grafic va trata altfel basmul „Prâslea cel Voinic şi merele de aur“, va prezenta ce se întâmplă cu fraţii lui Prâslea, va spune şi „cu ce a păcătuit“ împăratul de i se fură în fiecare an merele, dar şi dacă Ileana Cosânzeana îl va aştepta pe Prâslea ca să îi fie soţ pentru că suntem în secolul 21.
Bani din donaţii. În librării, din octombrie
„Basmele sunt făcute pentru a fi mereu repovestite, împletite, reinventate, redesenate. Pornind de la fascinaţia mea pentru poveştile româneşti, dar şi pentru literatura fantasy, îmi propun realizarea unui album de bandă desenată de 96 de pagini, în 300 de exemplare, îmbinând firul narativ binecunoscut cu intrigi, acţiune şi personaje neobişnuite, eroi de bandă desenată autentici româneşti.
Costumele şi decorurile sunt inspirate din repertoriul vizual tradiţional, adaptat şi stilizat“, explică Maria Surducan pe crestemidei.ro.
Iniţiativa sa de a realiza acest roman grafic nu a trecut neobservat şi a fost finanţat mai mult decât a cerut.
Proiectul, care a stat 3 luni pe crestemidei.ro, presupune realizarea planşelor, machetarea şi imprimarea cărţii.
Fondurile o vor ajuta să publice şi să promoveze cartea. Luna septembrie este termenul de dat la tipar, iar din octombrie poate fi găsită în librării.
A primit 13.505 de lei din donaţii ale oamenilor care iubesc poveştile. Adică a fost finanţat 135%, cu 35% mai mult decât a cerut. Au fost donaţii şi din diaspora.
„Finanţarea a fost un fel de pariu, nu am avut certitudinea că va fi finanţat. Nu mă aşteptăm să fie atât de multe donaţii.
Aşa am aflat că încă este un public pentru poveşti“, adaugă clujeanca.
Tehnică modernă în basm vechi
Maria Surducan iubeşte basmele, a crescut cu ele, iar visul ei a fost să facă un roman grafic pornind de la poveştile lui Ispirescu şi de la basmele care i-au încântat copilăria.
Se gândeşte chiar la o serie de poveşti româneşti pe care să le să ilustreze şi să le aducă în mileniul al treilea.
„Şi pentru că eu am crescut pe vremea cailor de foc şi a imaginilor mişcătoare, în carte se vor strecura şi elemente ale tehnologiei moderne. (...) E atât de interesant cum se amestecă în amintire prinţii, balaurii, zânele bune, păsările fermecate şi sfârşitul fericit. După ani şi ani, le vom spune copiilor basme noi, convinşi că sunt exact cele pe care le-am auzit şi noi. Şi astfel, mereu reinventate, poveştile devin nemuritoare“, afirmă ilustratoarea.
Personaje în port popular stilizat
Decorurile şi costumele romanului sunt inspirate din portul popular şi din îmbrăcămintea de la curtea domnească.
Însă sunt adaptate şi stilizate - spre exemplu costumul lui Negru Împărat este o combinaţie între un costum de scafandru-spaţial şi veşmintele boiereşti de secol 17.
Scurte descrieri ale personajelor
„Negru Împărat locuieşte pe tărâmul celălalt, de unde plănuieşte - cum altfel - să cucerească lumea. Asta explică privirea de Vlad Ţepeş, caracterul de Napoleon şi costumul de scafandru-spaţial“
„Pasărea Măiastră - şireată şi agilă, magică şi zeflemitoare, ea este personajul care pune totul în mişcare! Mai rămâne să alfăm în slujba cui este…“
Fratele cel Mijlociu. „Doamnelor şi domnilor, iată-l pe fratele mijlociu! Bun ca sarea-n ochi şi cinstit ca o cioară bătrână. Ce mai, sufletul petrecerii!“
Prinţesa. „Legenda spune că la capătul drumului pe Prâslea îl aşteaptă prinţesa. Legenda mai spune şi că lucrurile nu sunt ceea ce par. Doamnelor şi domnilor, fiica lui Negru Împărat!“
Prâslea cel Voinic. „singurul dintre fraţi în care poţi avea încredere“
Lupul Cenuşiu. „Ultimul nostru personaj este Lupul Cenuşiu (intrat în poveste pe filiera rusă, în basmele româneşti si ungureşti apare ca vulpoi). Ghid de nădejde, solomonar iscusit, sfătuitor înţelept, poţi să-ţi pui în el toată încrederea. Singura problemă e că el n-are deloc încredere în tine…“
CV de ilustrator
Maria Surducan a ilustrat „Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte“ de Petre Ispirescu, a scris şi ilustrat cartea pentru copii „David şi puiul de întuneric“. A participat în antologiile de bandă desenată „Cartea lui George“ şi „Urban Comics Made in Cluj“ a Cluj Comics Club.
A absolvit grafica la Universitatea de Artă şi Design Cluj-Napoca. Are şi master tot în domeniu.
Simte că trăieşte odată cu personajele acel entuziasm nebun din poveste. Mai simte cum desenele sale prind viaţă şi pleacă în lume, iar ea rămâne undeva, în fundal.
„Poveştile ţin de mentalul nostru colectiv, iar povestea se poate spune oricui“, încheie Maria Surducan.
Se încarcă comentariile...
