Cum ar putea România să profite de criză. Sfaturile unui expert
0Specialiștii sunt de părere că România poate reduce proporțiile crizei care se profilează și chiar poate să profite de anumite oportunități care se anunță. Cercetătorul și expertul în politici publice Marius Ghincea explică ce ar putea face țara noastră în contextul dat.
Anul 2022 este poate cel mai complicat an al noului secol, iar într-un tsunami de evenimente și pe fondul crizei cauzate de pandemie și de războiul din Ucraina, toate țările încearcă să țină pasul cu provocările care se țin lanț. România, la fel ca celelalte state est-europene se află într-un context alambicat. Cu războiul la graniță și cu criza care îi bate la ușă, România nu mai are timp de pierdut, iar orice ezitare nu face decât să crească riscul și amplitudinea crizei care dă târcoale Europei.
Deși poate să pară paradoxal, efectele negative ale unei situații nefavorabile pot fi nu doar limitate, dar chiar și transformate în oportunități - cel puțin unele dintre ele – dar asta numai printr-o abordare corectă, cu deciziile potrivite și luate exact la timp.
Aceasta este opinia lui Marius Ghincea, cercetător și expert în politici publice la Universitatea Johns Hopkins și la Institutului Universitar European. Specializat în relații internaționale și politici publice, Marius Ghincea vorbește, pentru cititorii „Adevărul” despre măsurile care s-ar impune în contextul dat și despre direcția de politică externă ideală, în cazul României, în aceste timpuri.
Provocările ce pot fi transformate în oportunități
În opinia expertului, România trebuie să continue politica de sprijin pentru Ucraina și Republica Moldova. Un alt aspect pozitiv este faptul că spre deosebire de țări ca Bulgaria, în interiorul României nu se confruntă cu o instabilitate politică.
Marius Ghincea subliniază faptul că România poate și trebuie să profite de fenomenele de deconectare globală. Aici este vorba despre deconectarea energetică, deconectarea tehnologică, deconectarea financiară și decuplarea totală la nivel de cooperare politică și o multipolarizare între națiunile democratice și grupul de țări condus de Rusia și China.
„Cum putem profita? Pe partea de decuplare tehnologică, la nivel de avantaje aș sublinia că putem beneficia spre exemplu fenomenul de «reshoring». Aici e vorba de mutarea unor capacități industriale de producție înapoi în Europa și care se poate face cu precădere către țări cu costuri mai reduse, precum România. Pentru că va fi mai greu să muți fabrici din China sau Vietnam în Germania sau Franța, unde totul e foarte scump, iar până și salariile minime sunt foarte mari. Atunci, țări ca România pot și trebuie să speculeze asta și pot atrage investiții de amploare”, este un prim exemplu dat de Marius Ghincea.
Confruntată cu o creștere imensă a prețurilor energiei, România poate avea de câștigat și de pe urma decuplării energetice globale. Pentru asta, ar trebui să profităm de resursele fosile, din banii obținuți, pentru a face trecerea spre energia verde.
„Pe partea energetică avem oportunitatea de a realiza tranziția mai rapid și de a exploata resursele pe care le avem. Important aici e că mai avem practic 30-40 de ani maxim în care trebuie să exploatăm toate resursele carbonifere, gazele și petrolul. Resursele astea trebuie să plătească pentru tranziția noastră către energia verde. Și la nivel industrial, și la nivel de gospodării. Practic, folosești banii pe care îi iei pe exploatarea resurselor carbonifere ca să realizezi tranziția, iar astfel diminuezi costurile pentru populație”, adaugă expertul.
Și decuplarea „politică” este vizată de analist. Acesta subliniază că dacă la finele celui de-Al Doilea Război Mondial România avea neșansa să fie inclusă în sfera de influență a fostei URSS, acum lucrurile stau în mod cert cu totul altfel.
„Legat de aspectele politice, în contextual amplificării conflictelor dintre est și vest, avem norocul ca de data asta să fim de partea bună a cortinei, alături de partenerii occidentali. Măcar de data asta suntem cu occidentalii și asta s-ar putea să ne garanteze un anumit nivel de democrație. Există și avantaje, există și dezavantaje. Desigur, costurile cresc, sunt riscuri de instabilitate, de impredictibilitate. Trăim vremuri care vor fi studiate mult timp de acum înainte, dar un lucru e cert: România e în tabăra potrivită, de această dată”, punctează Ghincea.
În ceea ce privește criza monetară și financiară, și aceasta ar putea să vină cu unele beneficii. „A apus vremea banilor ieftini, cu dobânzi chiar negative, iar asta ne va obliga să regândim modul în care facem investiții și în ce. «Financializarea» economiei se va reduce, s-ar putea chiar să vorbim de o re-industrializare a Occidentului, incluzându-ne și pe noi”, a adăugat expertul.
Plusuri și minusuri, în prezent
Chiar dacă în fața României se deschid odată cu marile provocări și oportunități la fel de mari, în clipa de față situația este încă departe de a fi una ideală, crede Marius Ghincea. Dar chiar și așa, România are totuși un plus față de țări ca Bulgaria, care se confruntă cu instabilitate politică și riscă să devieze spre tabăra pro Kremlin.
„Opinia mea este că României nu îi este clar ce vrea la nivel mai specific. Are niște idei generale, vrem securitate și vrem un profil de țară mai proeminent, dar când ajungem la chestii mai specifice, impresia mea este că în ministere, inclusiv în Ministerul de Externe, nu este clar ce se dorește. Nu se formulează clar preferințe, avem o problemă în procesul de formulare a preferințelor. Deseori nu avem poziții pe chestiuni importante, pentru că nu ne-am decis acasă ce vrem”, spune expertul.
Marius Ghincea dă și un exemplu concret: „O mare chestiune care acum se discută în umbră e cea a Mării Negre. În conceptul strategic al NATO a fost inclusă Marea Neagră ca zonă de interes pentru NATO, pentru prima dată. Întrebarea acum e: ok, cum traducem asta din punct de vedere principial, în termeni practici? Pentru că la Marea Neagră sunt trei state NATO, dar turcii, bulgarii și românii au viziuni diferite, abordări diferite din punct de vedere strategic. Din cauza asta americanilor - și nu numai lor - le este greu să îi facă să lucreze împreună pe români, bulgari și turci. Și soluția lor acum este să organizeze cumva colaborări punctuale. Problema e că dacă nu găsim aceste spații de cooperare, domenii, nișe, atunci faptul că România și alții au reușit să introducă Marea Neagră ca zonă de interes strategic pentru NATO nu va însemna mare lucru dacă statele NATO riverane Mării Negre nu reușesc să se înțeleagă și să coopereze din punct de vedere al securității”.
Frăția poloneză
Există însă și câteva aspecte pozitive și îmbucurătoare, chiar și pentru prezent. România susține ferm Ucraina și Republica Moldova, iar în ultima perioadă se observă o apropiere de Polonia. De notat și aici că polonezii au fost cei care au făcut primii pași, precizează Marius Ghincea.
„Decepționați de politica Budapestei, alături de care lucrau și prin grupul de la Vișegrad, polonezii sunt tot mai interesați de România și au transmis mesaje clare. România poate beneficia de experiența și de relațiile polonezilor și poate implementa împreună cu Polonia o serie de proiecte, pe toate planurile, inclusiv militar și economic. Polonezii vor o integrare economică a întregii regiuni, pentru că îi avantajează și pe ei. Rămâne de văzut cum vor evolua inițiativele care se discută în acest moment în spatele ușilor închise”, conchide Marius Ghincea.
Se încarcă comentariile...
