Consiliul Judeţean Cluj, campion la ineficienţă: nu a răspuns de trei luni la o sesizare privind scandalul naţional de la revista “Tribuna”
0
Scandalul de la „Tribuna”, cea mai importantă revistă culturală din Ardeal, deţinută de Consiliul Judeţean Cluj, a izbucnit în 27 februarie, şi a intrat în atenţia a 500 de intelectuali din toată ţară, printre care şi preşedintele Uniunii Scriitorilor din România, Nicolae Manolescu. La petiţia depusă atunci de angajaţii revistei şi de sutele de intelectuali care îi cereau demisia directorului Mircea Arman nu s-a răspuns nici astăzi.
27 februarie 2013 este data la care angajaţii de la Tribuna au depus o sesizare la Consiliul Judeţean, proprietarul revistei. În aceeaşi dată la Consiliul Judeţean a fost depusă o petiţie publică semnată de circa 500 de oameni de cultură români şi străini, printre care şi Nicolae Manolescu, preşedintele Uniunii Scriitorilor, cu privire la situaţia îngrijorătoare de la revista Tribuna. La circa trei luni de la această dată, unul dintre redactorii de la Tribuna, Claudiu Groza, teatrolog, critic literar, membru al Uniunii Scriitorilor din România şi al Asociaţiei Internaţionale a Criticilor de Teatru, a trimis preşedintelui Consiliului Judeţean Cluj, o scrisoare deschisă în care solicită un răspuns: “Puteţi să vă asumaţi răspunderea administrativă pentru a schimba direcţia managerială, sau puteţi să vă asumaţi riscul politic ca revista Tribuna să-şi aniverseze, anul viitor, cei 140 de ani de existenţă într-un colaps al anonimatului, improvizaţiei şi provincialismului păgubos.”
Preşedintele Consiliului Judeţean Cluj nu a avut timp
În replică, preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Horea Uioreanu, a declarat pentru “Adevărul”: “Între Aeroport, groapa de gunoi şi Tetarom, când să fi rezolvat şi această problemă? O să-i strâng pe toţi şi o să îi pun faţă în faţă săptămâna viitoare. Trebuie să rezolvăm şi problema aceasta”. Acelaşi răspuns este servit presei de circa două luni, însă rezolvarea problemei se lasă aşteptată. Problema singurei reviste culturale deţinute de Consiliul Judeţean Cluj, care activează într-un oraş care intenţionează să devină Capitală Culturală Europeană şi care a creat un scandal naţional, nu a intrat încă în lista de priorităţi a preşedintelul Consiliului Judeţean, Horea Uioreanu. La acuzaţiile ce-i sunt aduse de angajaţi, directorul Mircea Arman susţine că are un proiect managerial privind revista şi modul în care-l duce la îndeplinire îi aparţine în totalitate.
Scrisoare deschisă
“Întrucât nu aţi dat niciun fel de răspuns formal nici memoriului pe care, alături de colegii mei, l-am depus în 27 februarie la Consiliul Judeţean, după întrevederea cu dvs., nici petiţiei publice semnate de circa 500 de oameni de cultură români şi străini cu privire la situaţia îngrijorătoare de la revista Tribuna – petiţie ce v-a fost înaintată tot atunci –, mă văd obligat să apelez la formula acestei scrisori deschise pentru a vă atrage atenţia din nou asupra unei chestiuni pe care se pare că o cunoaşteţi doar prin intermediul managerului revistei, Mircea Arman. Cel puţin aşa arată reacţiile dvs. din presa clujeană”, îşi începe Claudiu Groza scrisoarea trimisă ieri preşedintelui Consiliului Judeţean Cluj, Horea Uioreanu.
Situaţia de la Tribuna
„<<Strategia culturală>> a managerului Tribunei – care anterior eliminase arbitrar, fără să se consulte cu redactorii, diverse materiale din sumar – , a determinat reacţia lumii culturale clujene şi nu numai, concretizată în petiţia ce v-a fost prezentată. „Răzbunarea” a constat în ignorarea comunităţii culturale clujene, suprimarea definitivă a şedinţelor de redacţie – pentru ca redactorii să nu-şi mai „bage nasul” în deciziile suverane ale managerului – şi apelul la materiale de strânsură. Astfel, în doar câteva săptămâni, alături de foarte puţine materiale de calitate, Tribuna a început să publice texte deja apărute în alte publicaţii sau pe site-uri web, discursuri conjuncturale sau chiar „telegrame” la înscăunarea Papei Francisc. A devenit un fel de „dispozitiv de reciclare” a orgoliilor nesatisfăcute ale unor autori. Mai mult, s-a ajuns la bizara situaţie în care proza unui scriitor – onorabil de altfel – e publicată cu o frecvenţă neaşteptată, contrazicând cutuma jurnalismului cultural, ce presupune diversitate. E un gest care probează în mod clar bâjbâiala managerului şi lipsa de colaboratori pe care a întreţinut-o”, se arată în scrisoare.
“Se apropie colapsul”
„Dacă Tribuna a părut să aibă un demaraj bun la începutul mandatului lui Mircea Arman – mai ales prin scandalul public în centrul căruia s-a aflat – perioada următoare va demonstra un colaps nedorit, dar provocat de pripeala managerială. Tribuna e acum o revistă „improvizată”, iar managerul său seamănă cu şoferii care bat tăblăria maşinii ori schimbă carburatorul în curtea blocului, cu ce-o fi la îndemână. Este absolut limpede că o reconciliere a comunităţii culturale clujene cu dl Arman e imposibilă. Toate punţile au fost tăiate, iar lipsa dvs. de reacţie a accentuat această fractură de comunicare. Astfel, există riscul ca revista să devină una „de gaşcă”, susţinându-se, cum poate, din contribuţiile unui număr infim de autori, ignorată în spaţiul cultural şi mediocră tocmai prin limitarea accesului tuturor creatorilor în paginile ei”, mai precizează Groza.
Cenzură şi umilinţă
“Trecând la relaţia dlui Mircea Arman cu redactorii şi graficianul revistei – respectiv semnatarii memoriului pe care vi l-am depus – aceasta e una abuzivă din partea managerului. Pentru culpe imaginare şi minore – întârzierea la program de „2 ore” cum clamează dl Arman, colegii mei au fost prezentaţi unei comisii de disciplină, eludându-se cu tupeu etapele prevăzute de legislaţia muncii. Managerul n-a reuşit să determine prejudiciul produs instituţiei, a ignorat argumentele avocatului şi liderului de sindicat care au luat parte la discuţii, ba chiar l-a bruscat pe cel din urmă, după bunul său obicei agresiv. Mai mult, Mircea Arman a impus cenzura şi bunul plac prin noul Regulament de Ordine Interioară, care-i aduce pe redactori la cheremul arbitrariului său. O scurtă privire prin dosarele cu „notificări” administrative ar face pe oricine să râdă de absurdul situaţiei, dacă ea n-ar fi stresantă şi umilitoare pentru cei implicaţi”, se mai arată în scrisoare.
Alegerile lui Horea Uioreanu
“Ţin să vă mai semnalez un lucru: „productivitatea” muncii noastre la revistaTribuna a fost demonstrată la fiecare două săptămâni în ultimii 10 ani, de când lucrează acolo noua echipă redacţională. De două ori pe lună, fără întârzieri, am publicat câte un număr al revistei. În total, vreo 240 de numere. Probabil că „indisciplina” pe care aţi invocat-o ne-a fost de folos... Mai mult, din cauza acestor gesturi repetate de „indisciplină profesională”, am primit premii literare, cinematografice, jurnalistice, artistice. (...). De aceea, mă simt umilit nu doar de atitudinea dlui Mircea Arman faţă de statutul meu profesional, ci şi de distrugerea unei reviste pe care am încercat, cu sprijinul financiar al Consiliului Judeţean, s-o menţinem în topul presei culturale româneşti. Şi zic că am şi reuşit, în bună măsură, până în ianuarie 2013. Am tolerat abuzurile administrative cu speranţa că lucrurile se vor îndrepta, dar acum sunt dispus să abandonez, cu toate riscurile acestei perioade tulburi. În aceste condiţii, vă rămâne dvs., dle preşedinte, să luaţi decizia potrivită situaţiei pe care v-am înfăţişat-o. Puteţi să vă asumaţi răspunderea administrativă pentru a schimba direcţia managerială, sau puteţi să vă asumaţi riscul politic ca revista Tribunasă-şi aniverseze, anul viitor, cei 140 de ani de existenţă într-un colaps al anonimatului, improvizaţiei şi provincialismului păgubos”, conchide Claudiu Groza la finalul scrisorii.
Citeşe şi
Problemele culturale de la „Tribuna“ se rezolvă cu comisia de disciplină şi cu poliţia
Managerul revistei culturale „Tribuna“ îi numeşte slugi pe Manolescu, Pleşu, Liiceanu şi Patapievici
Se încarcă comentariile...
