Absurdul vieții de antreprenor în România: „ANAF nu a reușit să implementeze e-Factura, dar cere asta unei firme din Cuca-Măcăi“ Reacția MF
0Antreprenorii români sunt asaltați la început de an de e-Factura. Prim-vicepreședintele Consiliului Național al IPMM, Augustin Feneșan, explică la ce absurdități s-a ajuns. Într-un drept la replică, Ministerul Finanțelor arată că organizează seminarii cu tema e-factura inclusiv pentru antreprenori.
Prim-vicepreședintele Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR), Augustin Feneșan, a vorbit pentru „Adevărul” despre ultimele modificări fiscale și de procedură pentru firme, precum e-Semnătura și e-Factura.
Feneșan susține că măsurile de digitalizare sunt bine-venite, dar acestea trebuie introduse treptat și explicate foarte bine antreprenorilor, lucru care nu se întâmplă acum, în contextul în care nici măcar angajații ANAF nu știu prea bine despre ce este vorba.
Sistemul e-Factura a stârnit amuzament în rândul specialiștilor, în contextul în care au apărut tot felul de erori de traducere. Printre unitățile de măsură traduse altfel se numără și „psihiatră învelită”, având codul XSW.
În plus, spune Feneșan, digitalizarea ar trebui să vină și cu o simplificare a birocrației pentru antreprenori, însă de la primării și de peste tot se cer în continuare copii după documente emise de aceeași unitate sau chiar de la biroul vecin.
Cel mai mare paradox cu privire la e-Factură este faptul că ANAF-ul nu a vândut caietul unic de control, pentru că nu are implementată e-factura, dar cere firmelor cu doi-trei angajați să-și implementeze acest sistem.
În ceea ce privește modificările fiscale, Feneșan susține că trebuie să existe predictibilitate și trebuie mărită baza de impozitare.
„De râsul curcilor”
ADEVĂRUL: Care sunt principalele probleme ale noutăților precum e-Factura sau e-Semnătura pe care antreprenorii trebuie să le implementeze?
Augustin Feneșan: Sunt niște prevederi legale atât de alambicate și de complicate încât până la urmă e un haos efectiv, e un bombardament, fără exagerare, asupra întreprinzătorului, că pur și simplu nu mai știe încotro s-o ia. Au venit cu e-factura și cu e-transportul peste toate firmele, dar nu toată lumea are infrastructură, sunt mici întreprinzători care n-au toate sistemele acestea de gestiune sau de raportare la Ministerul de Finanțe.
- Ce înseamnă pentru un mic antreprenor e-Factură și e-Semnătura?
Cu semnătura electronică nu este foarte complicat, doar e un anumit cost de câteva sute de lei. Nu este chiar la îndemâna oricui să folosească instrumentele acestea, trebuie să recunoaștem că suntem printre ultimele țări din Europa la utilizarea tehnologiei informații în firme. Trăim în epoca digitalizării, dar instituțiile statului nu-s digitalizate. De la 1 ianuarie 2024 s-a introdus e-Factura, dar știți că Ministerul de Finanțe - direcțiile județene de finanțe n-au putut să vândă caietul unic de control, care este obligatoriu pentru firme și se cumpără de la acest direcții - pentru că nu aveau implementată e-Factura. Deci e de râsul curcilor.
Ei spun „nu veniți după registre acum, că n-avem implementată e-Factura“, dar cel care are magazinul la Cuca-Măcăi trebuie să aibă laptop, semnătură electronică, e-Factura și celelalte.
„Sunt liste întregi de probleme care s-au ridicat de la e-Factura”
- Din perspectiva aceasta, aceste modificări nu reprezintă o evoluție pozitivă, forțându-i pe antreprenori să facă pași spre digitalizare?
E adevărat. Noi chiar, zilele trecute, am avut o întâlnire la nivelul Consiliului Național cu ministrul Finanțelor și s-au ridicat problemele punctual. În special sunt probleme cu e-Transportul pentru nu s-a ținut cont de niște spețe care n-au soluție. La fel ca la e-Factura sunt o grămadă de spețe care nu s-au regăsit în programul informatic.
Sigur, sunt măsuri corecte și noi de mulți ani nu ne mai opunem acestei tendințe de digitalizare, dar vrem să se țină cont de propuneri și să se implementeze fără mari disfuncții.
- Care ar fi principalele solicitări ale antreprenorilor?
Ca aceste măsuri să se implementeze gradual. Trebuia să înceapă cu firmele mari, care au toată infrastructura, să zică: „În următoarele trei luni este obligatoriu pentru firmele mari. Ceilalți pot să încerce să aplice, să vadă dacă merge. Nu trebuie deodată la toată lumea.“
Chiar astăzi am citit o studiu a unei firme de IT din Cluj care a constatat că sistemul informatic al Ministerului de Finanțe n-are capacitatea nici de 25% ca să preia fluxul de informații care este cuprins în e-Factura. Platforma făcută nu răspunde complexităților problemelor pe care le ridică e-Factura.
Sigur, că era și un termen de grație - în primele trei luni nu se dau amenzi. E prea puțin. Ministrul s-a angajat însă că va modifica, în sensul ca până la 1 iulie 2024, deci șase luni să nu se aplice amenzi pentru neîncărcarea e-Facturii.
Dacă am merge odată cu sistemul acesta de digitalizare a
economiei, antreprenorii ar investi în laptopuri sau ce trebuie, dar să nu mai
trebuiască să pierdem enorm de mult timp de la plăți până la a obține tot felul
de avize, autorizații.
- Digitalizarea nu a venit la pachet și cu degrevarea de celebrul dosar cu șină?
Culmea, în loc să degrevăm de atribuții administrative inclusiv firmele, dar și persoanele fizice, noi tot adăugăm sarcini fără să le degreva de cele care chiar nu-și mai au rostul. Deci găsim acum situații absolut similare cu cele de acum 20 de ani, ori de un an jumate s-a dat legea conform căreia instituțiile nu au voie să-ți mai ceară documente pe care le are o altă instituție a statului. Degeaba legea spune că nu mai trebuie copie după buletin, pentru că se găsește la evidența populației, dacă nu există o infrastructură prin care să aibă și alte instituții acces la evidența populației.
Un tânăr care are o trusă de scule și merge și repară centrale termice trebuie să aibă toată infrastructura asta pentru e-Factura, dar eu n-am facilitat condițiile încât autorizația lui să i-o dau, dacă are toate condițiile, în 2 zile să poată produce omul și pentru el, și pentru societate. Aceste lucruri ar trebui să meargă în paralel. Noi tot adăugăm sarcini.
De la primării și de peste tot îți cer documente emise de aceeași unitate, de la biroul vecin. Am avut surpriza să mi se ceară din nou dosar cu șină...
- Cum comunică antreprenorii cu cei care ar trebui să clarifice aspectele tehnice?
Comunicarea cu ANAF-ul și cu cei care se ocupă de parte tehnică
este foarte deficitară. Ei ar trebui să fie foarte receptivi la tot ce se
reclamă din economie, să vină cu soluții și să și explice. Exact acesta a
fost un angajament al ministrului de Finanțe Marcel Boloș că în viitorul foarte
apropiat o să iasă cu niște metodologii foarte clare de implementare, cu
soluții punctual, cu print-screen-uri, să vadă lumea efectiv cum se rezolvă.
Avem mari probleme: nu se pot storna facturi, se multiplică, te chinui să le
ștergi. Sunt liste întregi de probleme care s-au ridicat de la e-Factura.
„Se pleacă din țară din cauza acestor hățișuri”
- Ce efecte au în rândul antreprenorilor aceste măsuri?
Există un rulaj de firme și o anumită mortalitate a firmelor. Zilele trecute vorbeam cu un antreprenor care făcea instalații sanitare și de apă și a zis pur și simplu că se autorizează ca persoană fizică și renunță la firmă, pentru că pe lângă faptul că e greu cu angajații nu face față la hățișurile de documente, trebuie oameni angajați numai să se ocupe să genereze hârtii și să le mute de la o instituție la alta. Ritmul la atâtea schimbări legislative este așa de rapid că nu le mai știe nici emitentul.
Nici măcar nu ai pe cineva să-ți explice, cum faci chestia asta, să să aibă și ei clar în minte. Vine cineva, un controlor și zice că e ok, dar un altul zice: „Nu, domnule, nu e bine“.
Antreprenorii nu sunt împotriva acestor măsuri, doar să fie totul clar.
Este presiune foarte mare pe antreprenori și asta e explicația multora care pleacă din țară. De ani de zile nu se mai pleacă din țară pentru câștiguri, ci se pleacă pentru hățișurile astea, și anormalitatea care se întâmplă la tot pasul. Pleacă mai ales tinerii, care nu au răbdare să vadă că îi spui lucruri incomplete, dar apoi îl amendezi că de ce nu a făcut.
Există și altă soluție în afară de mărirea taxelor
- Cum vedeți măsurile de creștere a taxelor și impozitelor?
Există o reticență aproape viscerală de a nu extinde baza de impozitare. Noi ridicăm probleme în fiecare întâlnire că trebuie odată și odată să ajungem ca toată lumea să plătească impozitul. Adică nu se poate să ai buldoexcavator și autogreder și mașină de 22 de tone pe persoană fizică, că e clar că se lucrează cu ele? Haideți să vedem, cum se poate să fie șase pensiuni turistice acreditate în județul Cluj și, în realitate, numai la Tarnița să fie 1.800 de pensiuni.
Avem profesorii care dau meditații deja din clasa a IV-a. Toată lumea știe. Asta de fapt se transformă în concurență neloială. Colegii care se ocupă de turism au ridicat problema de la prim-miniștri, până la miniștrii de finanțe și de turism.
Apoi avem, bineînțeles, și situația marilor companii care de ani de zile au profit zero sau sunt pe pierderi de zeci de milioane de lei. Cine crede asta?
Zicea ministrul Boloș: „Nu avem altă soluție decât să mărim taxe”. Nu e adevărat, avem soluția să mărim baza de impozitare. Adică tot pe cei corecți să-i încarci mai tare, în loc să-ți faci tu treaba, să mărești baza de impozitare?
- De ce credeți că nu se dorește mărirea bazei de impozitare?
Decidenții recunosc că sunt situații de genul acesta, dar tot timpul spun: „Nu putem să ne băgăm acolo, că după aia electoral suntem afectați”. Iar chestia asta nouă ca mediu de afaceri ne displace profund. Adică dacă atinge sub aspect electoral nu se vrea să se facă curățenie. Eu cred că nu e adevărat, că până la urmă o să aprecieze alții și o să te voteze că ai făcut ordine.
- De ce au nevoie antreprenorii din punct de vedere fiscal?
De predictibilitate. Asta înseamnă o analiză de impact care trebuie făcută când iei măsuri de orice fel, inclusiv de impozitare. Există un principiu la nivel european, gândește mai întâi la scară mică, apoi extrapolezi.
Știu că nu se fac analize de impact, pentru că suntem și noi acolo în Consiliul Economic şi Social (CES) și la cele mai multe măsuri luate scrie „fără analiză de impact”.
Tot în contextul acesta, ne-am trezit cu așa-numitele „ordonanțe-trenuleț”, care modifică toată legislația din România, nu numai fiscală, ca și din alte domenii. Se creează un adevărat haos o dată la câțiva ani cu aceste ordonanțe.
Dreptul la replică al Ministerului Finanțelor
Într-un drept la replică, Ministerul Finanțelor explică importanța „schimbului constructiv de opinii” și se arată deschis să discute „orice preocupare sau observație în legătură cu implementarea e-Factura”.
„Am fost receptivi la orice întâlnire, inclusiv în discuția pe care echipele MF și CNIPMMR au avut-o. Una dintre concluziile stabilite a fost că vom coopera activ cu CNIPMMR pentru a identifica orice posibile îmbunătățiri care se pot aduce sistemului e-Factura, fără a fi însă subliniate altele noi față de cele la care se lucra deja”, se arată în documentul citat.
Potrivit sursei citate, sistemul nu mai permite încă din 16 ianuarie introducerea facturilor duplicat, nomenclatorul unităților de măsură fiind și el corectat.
„De asemenea, cu privire la observațiile privind lipsa de cooperare, subliniem că MF/ANAF organizează săptămânal seminarii cu tema e-Factura, dedicate atât antreprenorilor, cât și dezvoltatorilor de aplicații terțe, dar și sesiuni dedicate instruirii interne a angajaților”, menționează MF.
Instituția arată că, în ceea ce privește raportarea prin e-Factura, sistemul este utilizat la nivelul tuturor Direcţiilor Generale Regionale ale Finanțelor Publice din țară.
„În concluzie, considerăm că atât titlul materialului de presă la adresa căruia solicităm publicarea dreptului la replică, cât și informațiile prezentate în cuprinsul acestuia pot induce în eroare cititorii. Noi vom continua să vă stăm la dispoziție pentru orice informații pe acest subiect și vă rugăm, ori de câte ori situația o impune, să solicitați și punctul de vedere al instituției noastre”, se mai menționează în dreptul la replică citat.
Se încarcă comentariile...
