800 de profesori ai Universităţii Babeş-Bolyai au semnat împotriva proiectului Legii educaţiei 2010

Peste 800 de profesori universitari ai Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-napoca au semnat o declaraţie prin care dezaprobă proiectul Legii educaţiei 2010, pe care îl consideră „redactat grăbit”, şi care încalcă flagrant autonomia universitară.

Profesorii, conferenţiarii, lectorii şi asistenţii semnatari, din cele 21 de facultăţi aşe Universităţii Babeş-Bolyai (UBB) au remis, astăzi, presei, o declaraţie prin care dezaprobă proiectul Legii educaţiei naţinale, lansat în dezbatere publică de Ministerul Educaţiei în 18 martie 2010. “Proiectul Legii educaţiei 2010 reflectă o redactare grăbită, de circumstanţă, în care abundă neconcordanţele între propunerile referitoare la aceleaşi probleme care apar în titluri sau articole diferite, formulările neglijente care încalcă nu numai o minimă coerenţă din punct de vedere juridic, dar chiar şi acurateţea gramaticală indispensabilă unei Legi a învăţământului”, se arată în comunicatul UBB.

Cei 800 de profesori universitari susţin că “autonomia universitară, proclamată în mod verbal, formal, este încălcată flagrant, golită practic de conţinut prin majoritatea reglementărilor care rezervă rolul decisiv metodologiei de aplicare, ce provine de la decizia centrală. În locul unui sistem bazat pe autonomie universitară, proiectul aduce un sistem centralist şi puternic birocratizat”, mai arată semnatarii declaraţiei.

În proiectul Legii educaţiei mai este semnalat şi rolul marginal rezervat cercetării ştiinţifice.

Fără pensionarea profesorilor la 65 de ani

Profesorii UBB nu sunt de acord nici cu noul criteriu de pensionare, de 65 de ani, pentru universitari.” A forţa pensionarea profesorilor universitari la 65 de ani, fără a lua în seamă opera şi valoarea efectivă a fiecăruia, va priva instituţiile româneşti de cea mai calificată parte a specialiştilor”, se arată în declaraţie.

Cncursul pentru Rectorat, contestat de UBB

Potrivit proiectului, de acum înainte Rectorul universităţilor se va stabili pe baza unui concurs public, în baza unei metodologii aprobate de Senatul universităţii, conforme cu legislaţia în vigoare, iar la concursul de ocupare a funcţiei de rector pot participa orice personalităţi ştiinţifice sau academice din ţară şi din străinătate, care au obţinut avizul Senatului. Această procedură de selecţie este considerată de profesorii UBB  “una dintre cele mai grave atentate la dezvoltarea universitară în România de după 1989", deoarece, consideră aceştia, se deschide astfel “calea imixtiunii factorului politic, neacademic”.