Stema Călăraşiului, la mâna aleşilor judeţeni. Potcoava şi grâul, cartea de vizită a Bărăganului
0Aleşii locali din Călăraşi nu reuşesc de aproape 3 ani să cadă de acord asupra unei variante privind schema judeţului. Pentru că actualul însemn nu a fost niciodată “trecut” prin votul Consiliului Judeţean(CJ), deci este folosit ilegal, pe 13 noiembrie 2013, s-a decis aprobarea unei steme. De atunci, lucrurile au avansat în pas de melc.
Abia la începutul acestui an, CJ a supus dezbaterii publice 3 variante de schemă. “Consiliul Judeţean a supus dezbaterii publice proiectul de hotărâre privind însuşirea proiectului de stemă a judeţului Călăraşi.
Propunerile, sugestiile sau opiniile, formulate în scris, cu privire la acest proiect puteau fi depuse până în luna februarie 2016. Pentru că nu au fost depuse propuneri noi în perioada de consultare publică, proiectul de hotărâre va fi introdus, în forma propusă de executiv, pe ordinea de zi a următoarei şedinţe de Consiliu Judeţean”, a precizat Marius Stroe, consilier al preşedintelui CJ Călăraşi. Executivul va supune la vot, în această lună, trei variante de stemă care respectă criteriile Comisiei Naţionale de Heraldică.
Elaborarea proiectului stemei se face cu respectarea strict a normelor ştiinţei şi artei heraldice şi a tradiţiilor româneşti în domeniu, pe baza metodologiei stabilite de Comisia Naţională de Heraldică, Genealogie şi Sigilografie a Academiei Române.
Spice de grâu, potcoavă şi un vas bitronconică
În expunerea de motive, spun specialiştii, stema judeţului Călăraşi simbolizează, într-o formă concentrată , tradiţiile istorice, precum şi realităţile economice şi social-culturale locale, specific acestei unităţi administrative. Proiectul stemei a fost eleborat în trei variante. Prima reprezintă un scut triunghiular, cu flancurile rotunjite, tăiat de un brâu undat de argint: pe verde-trei spice de grâu de aur, pe roşu--o potcoavă de argint, pe albastru, un vas de formă bitronconică.
A doua variantă de stemă este tot un scut triunghiular, cu flancurile rotunjite, tăiat de un brâu undat de argint: pe verde, trei spice de grâu de aur, pe roşu, un vas de formă bitronconică, pe albastru, patru brâuri undate de argint.
A treia variantă de stemă semnifică tot un scut triunghiular, cu flancurile rotunjite, tăiat de un brâu undat de argint: pe verde, trei spice de grâu de aur, pe roşu, un vas de formă bitronconică, pe albastru, o potcoavă de argint.
Spicele de grâu, simbolul gricultruii
Specialiştii Comisiei de Heraldică explică ce reprezintă fiecare simbol ce va fi reunite de stema judeţului. “Snopul de grâu este simbolul agriculturii, ramură puternic dezvoltată în Bărăgan, iar potcoava este un element de la calul călăreţului, prezent la Călăraşi în vremurile de altădată. Piesa de oţel se fixa pe copitele cailor călărăşilor, aluzie la denumirea oraşului. Vasul reprezintă un obiect pentru provizii, descoperit pe teritoriul judeţului, la Măgura Cuneşti-cultua Gumelniţa, menţionat pentru prima dată în 1922 de către Vasile Pârvan, creatorul şcolii arheologice româneşti. Brâul de argint evocă fluvial Dunărea pe al cărui mal stâng este amplasat judeţul.
În prezent, în România, conform autorităţilor, din 41 de judeţe, doar 36 au steme aprobate, în Braşov, Călăraşi, Harghita, Tulcea şi Vrancea sunt folosite însemne ilegale. La fel în 150 de orase şi peste 1.200 de comune.
Vă recomandăm şi:
Şedinţă ordinară la Consiliul Judeţean. Ce proiecte sunt pe ordinea de zi
Şedinţă ordinară la Consiliul Judeţean pe 31 august. Ce proiecte se află pe ordinea de zi
Consilierii locali, convocaţi în şedinţă ordinară pe 29 iulie. Ce proiecte vor fi supuse dezbaterii