Personalitatea lunii noiembrie: Avocatul Aurel Elefterescu, omul care a viaţă teatrului pe malul Borcei

În cadrul Proiectului Mari Personalităţi Călărăşene - parte a Programului Centenarul Marii Uniri, Muzeul Dunării de Jos deschide miniexpoziţia"Personalitatea lunii noiembrie – Avocat Aurel Elefterescu".

Cei interesaţi pot consulta pe tot parcursul lunii noiembrie, lucrările care fac referire la marele om de cultură, la sediul instituţiei din  str. Progresului, 4.

Iată ce scria despre această personalitate marcantă, profesorul Ilie-Ştefan Rădulescu din Călăraşi, un om de litere excepţional:

”Născut la 26 noiembrie 1916(n.n.), fiu al eminentului învăţător Mihail Elefterescu – care mi-a fost dascăl, avocatul Aurel Elefterescu a cochetat, încă din tinereţe, cu muzele, probându-şi vocaţia în nuvele şi schiţe…Mai târziu, după război, s-a dedicat cu trup şi suflet, nu poeziei epice, ci artei ”spectacolului de teatru”…Asumându-şi, în mod strălucit – mai mult de 30 ani -, rolul de regizor şi de îndrumător (cu deosebire al echipei [pilot] de teatru a Casei de Cultură), Aurel Elefterescu şi-a propus ca - în lipsa unui teatru profesionist local – să pună bazele unei mişcări teatrale de amatori talentaţi, pe care să o ridice (printr-o atentă selecţie şi şlefuire scenică) la nivelul instituţiilor artistice de profil – teatrul oferindu-le călărăşenilor – în acea vreme – nu numai un respect şi veritabil prilej de bucurie şi de înălţare spirituală, ci şi de evadare din cotidian şi din cenuşiul vieţii de provincie...

După debutul răsunător (1946) cu piesa de teatru ”...Escu”, de Tudor Muşatescu, obiectivul central al regizorului îl constituie realizarea unui repertoriu solid, compus din opere de valoare din dramaturgia 

naţională şi universală, ceea ce i-a pretins (în afara obligaţiilor de serviciu şi a celor familiale) o muncă titanică, neremunerată, care, dublată de dăruire şi pasiune, se va concretiza, în numai primii 20 de ani de activitate, în cele peste 500 de spectacole puse în scenă, precum şi în peste 100 de premiere.

Oraş cultural înfloritor

În toţi aceşti ani – ca şi în cei următori -, Călăraşiul va deveni un oraş cultural înfloritor, distins, la mai toate festivalurile şi bienalele de teatru, cu titlurile de laureat, cu medalii şi diplome de  interpretare.Ca urmare a succeselor constante, repurtate de teatrul călărăşean, Casei de Cultură îi va reveni onoarea ca, din 1961, să patroneze primul Teatru de amatori, cu stagiune permanentă, din România, iar din 1963, primul Teatru Popular (al cărui cofondator am fost, alături de regretaţii Alexe Oprescu, Florin Dumitrescu, Sofia Susan, Ilie Miţă, Aurel Şerbănescu, George Grigorescu ş.a.). Intelectual de bază şi personalitate culturală emblematică, lui Aurel Elefterescu i-au fost recunoscute, postum, după 1990, meritele excepţionale în edificarea, postbelică, a teatrului călărăşean de amatori, ajuns, datorită Domniei Sale, la o celebritate nicicând visată. 

De aceea, Teatrul Popular (de la întemeierea căruia se împlinesc 55 de ani!) va purta, cu onoare, în denumirea sa, numele ctitorului şi părintelui său, Aurel Elefterescu...Din 2003, va fi distins şi cu titlul de ”cetăţean de onoare” (în urma memoriului meu, cu ocazia lansării istoriei teatrului călărăşean).Fie ca harul, devotamentul şi nobleţea eforturilor de-o viaţă, pe care Aurel Elefterescu le-a depus pe altarul Thaliei, să rămână pilduitoare pentru posteritatea călărăşeană, pentru amatorii de teatru şi frumos din oraşul de pe malul Borcei... ”