Cel mai cunoscut scriitor al Bărăganului, comemorat pe 8 septembrie

Comemorarea celui mai cunoscut scriitor al Bărăganului, care a studiat la Călăraşi, are loc luni, 8 septembrie. Biblioteca Judeţeană Alexandru Odobescu va sărbători 88 de ani de la naşterea prozatorului român, Ştefan Bănulescu.

La Secţia de Împrumut pentru Adulţi, va putea fi vizionată o expoziţie de carte a prozatorului. Prozatorul s-a născut pe 8 septembrie 1926, în comuna Făcăeni, judeţul Ialomiţa, şi a trăit mai bine de 7 ani în oraşul de pe malul Borcei. Despre el, Mircea Eliade spunea că este numărul unu în literatura acelor vremuri. Ştefan Bănulescu a trecut în nefiinţă la vârsta de 72 de ani, la Bucureşti, la 25 mai 1998.

În Călăraşi, două licee poartă amprenta romancierului ialomiţean. La Liceul Barbu Ştirbey, Ştefan Bănulescu a studiat şapte ani şi a absolvit secţia de latină în 1945, dar numele său a fost dat acum 10 ani altei instituţii, fostul liceu de chimie, actualmente colegiu tehnic. Romancierului i s-a decernat, în 1997, Premiul naţional pentru literatură. Un an mai târziu, moartea scriitorului trece aproape neobservată în lumea literară. Printre operele publicate se regăsesc: „Drum în câmpie“, „Iarna bărbaţilor“, „Cartea Milionarului. Cartea de la Metropolis“.

Rudele apar în „Scrisori provinciale“

În oraşul de pe malul Borcei, în urmă cu patru ani, Adevărul de Seară a descoperit câteva dintre rudele prozatorului originar din Bărăgan. În Călăraşi locuia familia Velter, urmaşa preotului Alexandru Alexandrescu, unchi îndepărtat al scriitorului, în casa căruia a locuit cât a fost elev la „Barbu Ştirbey“.  „Părinţii soţului meu au constituit sursă de inspiraţie pentru una dintre cărţile lui Bănulescu. Despre cele două rude, romancierul a amintit în nuvelele intitulate «Scrisori provinciale»“, povesteşte Cornelia Botka, soţia unui nepot al scriitorului. Ea îşi aminteşte că l-a întâlnit pe marele prozator ialomiţean, în toamna anului 1997, cu doar câteva luni înainte de deces. „A fost un mare prozator, dar interesele obscure ale unor persoane din Uniunea Scriitorilor l-au ţinut departe“, spune ea cu amărăciune.


Vă recomandăm şi:

FOTO Brâncuşi din Bărăgan. Ion Vlad, sculptorul care le-a dat lecţii francezilor la Sorbona

Dan Mateescu a revoluţionat ingineria. În anii 40 a ridicat prima construcţie metalică sudată din România

Cariera excepţională i-a adus celebritatea. Maria Cuţarida-Crătunescu, prima femeie medic din România, şcolită la Paris