VIDEO Alexandru Marghiloman, comemorat de buzoieni la 94 de ani de la moartea marelui om politic

O ceremonie militară şi religioasă a avut loc, vineri, în Parcul „Alexandru Marghiloman” din Buzău, pentru comemorarea marelui om politic buzoian cu ocazia împlinirii a 94 de ani de la trecerea în nefiinţă a acestuia.

Evenimentul, organizat de Primăria Buzău şi de Centrul Cultural „Alexandru Marghiloman”, în colaborare cu garnizoana Buzău, face parte dintr-o serie de manifestări menite, aşa cum preciza primarul municipiului, de a reabilita imaginea fostului prim-ministru al României, demers început încă de anul trecut. 

Alături de autorităţile administraţiei publice locale şi judeţene, la eveniment au participat general-maior Vasile Toader, locţiitorul pentru instrucţie al şefului Statului Major al Apărării, general de brigadă Claudiu-Mihail Sava, locţiitorul comandantului garnizoanei Buzău şi reprezentanţi ai unităţilor militare din garnizoană, precum şi cadre militare în rezervă şi retragere, oameni de cultură, reprezentanţi ai instituţiilor publice locale, elevi, public interesat.

În continuarea ceremonialului militar şi religios, manifestările au cuprins o masă rotundă cu participarea unor istorici de renume, cu titlul „Opera şi personalitatea lui Alexandru Marghiloman”, precum şi un eveniment editorial cu ocazia reeditarea cărţii „Note politice 1897-1924” de Alexandru Marghiloman şi lansarea volumului „Personalităţi buzoiene 1918-2018: 500 pentru România”.

Alexandru Marghiloman (născut la 4 iulie 1854, Buzău, Ţara Românească – decedat la 10 mai 1925, Buzău, Regatul României) a fost un om de stat conservator român care a îndeplinit funcţia de prim-ministru al României în anul 1918 (martie–noiembrie).

Conservator şi germanofil în preajma Primului Război Mondial, Marghiloman a acceptat să devină prim-ministru într-un moment foarte dificil, în primăvara lui 1918, când, abandonată de principalul aliat din zonă, Rusia bolşevică, România a trebuit să accepte o pace nefavorabilă cu Puterile Centrale. 

După ce a negociat pacea de la Buftea-Bucureşti, Marghiloman a trimis trupe române la Chişinău pentru a stabiliza fosta gubernie ţaristă devenită atunci Republica Democrată Moldovenească. După ce Sfatul aceasteia a votat Unirea Basarabiei cu România, Marghiloman a primit actul unirii şi a acţionat pentru recunoaşterea acesteia.