Ninsorile care salvează pâinea cea de toate zilele. Ce explicații au agricultorii din Câmpia Română
0Zăpada le dă motive de bucurie fermierilor din sud-estul țării care au înființat culturile de grâu și rapiță. Spun că au șanse să obțină recolte bune dacă temperaturile se mențin la limita de îngheț iar zăpada se topește lent.
Explicații privind efectele ninsorii asupra agriculturii primim de la Georgian Calotă, un fermier cu suprafețe cultivate cu grâu și rapiță în Balta Albă, partea de nord a Câmpiei Române, care este sursa principală de cereale a României.
Un strat de peste 20 de centimetri grosime de zăpadă rezistă de peste o săptămână în Câmpia Râmnicului, îmbrăcând culturile de toamnă. Pătura de omăt se comportă precum o pelerină protectoare, spune Georgian Calotă, foarte utilă în nopțile geroase și episoadele cu vânt puternic.
„Protejează culturile de toamnă împotriva înghețului. Este deja ger de 6 grade Celsius, dar din câte am văzut în avertizările meteorologilor ne așteptăm la minus 10 grade Celsius, chiar temperaturi mai scăzute, pe timpul nopții. Gerul afectează pentru că, plantele nefiind bine dezvoltate deoarece nu au avut o activitate de creștere corectă în perioada de toamnă și precipitații la timp, apare fenomenul acesta de îngheț și pot dispărea dacă nu au protecția stratului de zăpadă”, declară Georgian Calotă.
Rolul cel mai important al ninsorilor de la sfârșitul lunii ianuarie și începutul lunii februarie, spune Calotă, este cel de ameliorare a secetei pedologice care, anul trecut, a compromis recoltele aproape în totalitate. Pământul beneficiază de umiditate într-o etapă importantă pentru cultura de grâu și chiar cea de rapiță.
„În afară de faptul că protejează împotriva înghețului, zăpada lucrează la umezirea solului. Important este că topirea zăpezii este progresivă și nu apare fenomenul de băltire, ca apa să înece plantele. Estimez că 40 de litri pe metrul pătrat s-au acumulat după aceste ninsori, în anumite porțiuni. Totuși, pentru că la noi a bătut vântul iar zăpada nu a fost așezată uniform, formând troiene, cred că un strat în medie de 20 de centimetri grosime tot e. Cred că o medie de 20 de litri pe metrul pătrat în câmp arabil s-au adunat”, declară fermierul din Balta Albă, județul Buzău.
Pentru agricultorii din județul Buzău care nu beneficiază de sisteme de irigații, 2022 a fost unul dintre cei mai păguboși, din cauza secetei. Cei mai afectaţi de lipsa precipitaţiilor au fost cultivatorii de cereale din comunele Vâlcelele şi Balta Albă, aflate la graniţa cu judeţul Brăila. De pe suprafeţele cultivate cu grâu, Georgian Calotă a recoltat de zece ori mai puţine cereale decât cu un an înainte. Are indicii că anul agricol 2023 va fi unul satisfăcător.
„Anul trecut, între lunile septembrie, octombrie și martie, adică toată perioada de toamnă, primăvară, cantitatea de precipitații nu cred că a depășit 30 de litri pe metrul pătrat. Acum, dacă stăm să contabilizăm, în noiembrie și decembrie 2022, și-n ianuarie 2023, din punctul meu de vedere, cred că s-au acumulat 120 de litri pe metrul pătrat. Este mai mult decât media normală. Așa și trebuie, pentru că seceta este profundă. Ca să acopere deficitul de apă, specialiștii spun că ar trebui peste 400 de litri iar noi suntem undeva la o treime din cantitatea asta. Este totuși un motiv de speranță”, declară Georgian Calotă.
În toamna anului trecut, din cauza lipsei ploilor, praful a pus stăpânire pe suprafeţele agricole din Câmpia Râmnicului. Uscăciunea din sol s-a dus la câţiva metri adâncime, spre disperarea tractoriştilor care și-a avariat utilajele pentru arat și discuit. De data aceasta, au motive de speranță și cei care pregătesc terenul pentru a-l cultiva cu porumb, floarea soarelui sau celelalte plante de primăvară. Stratul de zăpadă va umezi solul până când încep lucrările agricole, după 1 aprilie.
Se încarcă comentariile...
