Eterna confuzie despre buzoienii „moldoveni”. Un sociolog tranșează problema: „E firesc să fi existat împrumut reciproc”

Buzoienii sunt catalogaţi ca fiind moldoveni, în percepția unor conaționali din alte regiuni ale țării. Este eronat, spun specialiştii, care oferă şi explicaţii. Poziţia georgafică a judeţului, la graniţa Munteniei cu Moldova, este principala cauză a confuziei.

raian Răican - sociolog, Viorel Frâncu - publicist, Valeriu Nicolescu - istoric . SURSA Arhivă

Specialiștii pun pe seama vecinătăţii cu Moldova ideea că buzoienii sunt moldoveni. Din punctul de vedere al unui experimentat sociolog, populaţia Buzăului diferă foarte puţin de locuitorii comunelor din sudul Vrancei, judeţul vecin, din Moldova.

„Că Buzăul este în Muntenia este clar, pentru că se ştie unde este Milcovul. Şi Râmnicu Sărat, chiar dacă este la graniţă, este tot în Muntenia. Buzoienii fac parte din zona Munteniei pure, fără niciun fel de dialect. Moldovenii, sigur, au dialectul lor, dar în afară de accent, de lucruri mărunte, nu sunt alte deosebiri nici din punct de vedere politic, cultural şi nici social”, a explicat sociologul Traian Răican, fost primar al comunei Scorțoasa.

Potrivit acestuia, atâta vreme cât Buzăul se află la graniţa cu Moldova, au apărut de-a lungul timpului mici influenţe.

”E firesc să fi existat împrumut reciproc din particularităţile vecinilor, prin deplasarea populaţiei între cele două regiuni. Influenţa, interacţiunile sunt însă de dimensiuni mici şi mai mult acolo, în zona de graniţă. Nu cred că supără pe nimeni din Vrancea dacă sunt făcuţi munteni şi nici invers”, ne-a precizat sociologul buzoian.

Potrivit istoricului Valeriu Nicolescu, nici fostul judeţ Slam-Râmnic, care îngloba odinioară comune din Buzău şi Vrancea, până la Focşani, nu era în Moldova.

„Noi, geografic, nu suntem în Moldova. Graniţa cu Moldova a fost pe Milcov, apă care curge prin mijlocul Focşaniului. Milcovul moldovenesc era un sat amărât, iar Milcovul muntenesc era capitala judeţului Slam-Râmnic, care era în Muntenia. Primul dintre judeţele Munteniei era Slam-Râmnic, deci nu suntem moldoveni. Ca populaţie suntem eterogeni”, a precizat Valeriu Nicolescu.

Graiul buzoienilor este distinct

Istoricul buzoian admite că pentru urechile locuitorilor din alte regiuni ale ţării graiul buzoienilor sună oarecum asemănător cu cel moldovenesc, însă susţine că diferă de acesta şi că este unul distinct, numai al buzoienilor, mai evident în zonele rurale.

”Aveam comune, până nu demult, unde se vorbea cu chicioare, ciorachi. Chiar şi straiele populare aveau diferenţe, dar între munte şi câmpie, nu regiuni istorice. La Râmnic au fost sate în care era un amestec între oieri transilvăneni, muntenii şi cojanii, adică cei de la câmp. Erau antipatii între ei, nu se căsătoreau cojanii cu muntenii, îşi strigau la hore măi cojene cu pământ sub unghii. Avem mai mult elemente de grai care sunt specifice zonei de munte, zonei de câmpie”, a spus Valeriu Nicolescu.

Dintotdeauna, delimitarea dintre Muntenia şi Moldova a fost făcută de părăul Milcov, spune și publicistul Viorel Frâncu.

„În toate scrierile cronicarilor, inclusiv în <Descriptio Moldavie>, Dimitrie Cantemir a delimitat graniţa Moldovei până la Milcov, variat pârâul Călmăţui. Chiar şi ţinutul Slam-Râmnic, deşi avea localităţi în actualul judeţ Vrancea, sau Putna cum i se mai zicea, era tot în Muntenia. Cred că zona de interferenţă din Moldova şi Muntenia aduce confuzii tocmai pentru că ţinutul Râmnicului deţinea în componenţa administrativ-teritorială localităţi atât din Vrancea, cât şi din Brăila, azi considerate localităţi moldovene”, a subliniat Viorel Frâncu.