Dealurile și munții Buzăului, arealul în care marea preistorică Paratethys a lăsat semne VIDEO
0Un filmuleț de 18 minute, realizat de specialiștii Geoparcului UNESCO Ținutul Buzăului, enumeră dovezile geologice ale existenței în această parte de continent, cu multe milioane de ani în urmă, a apei de mare, apoi a unei delte cu apă dulce.

Munții de sare, trovanții, cochiliile de melci și scoici sunt printre dovezile invocate în materialul video de geologul și vulcanologul Răzvan Gabriel Popa, managerul Geoparcului UNESCO.
„Fiecare strat de rocă este ca o pagină de istorie a pământului și Ținutul Buzăului este o carte foarte mare. Mergând strat cu strat putem vedea nu numai cum s-a schimbat mediul nu numai ca peisaj, relief, mare sau uscat. Putem vedea inclusiv schimbările climatice, lupta dintre mare și uscat”, explică geologul Răzvan Popa.
Trovanţii de la Bozioru şi „calcarele” din arealul Pietroasele sunt dovezi ale existenței aici a celui mai mare lac din istoria planetei Pământ, Paratethys. Menţiunea este făcută în contextul publicării unui studiu geologic, în anul 2021, în care se spune despre faptul că cercetătorii au descoperit proporţiile imense ale acestui lac.
„Marea Neagră și Marea Caspică sunt mici resturi ale acestei mări preistorice. În procesul de retragere a apei, Ținutul Buzăului a devenit zonă litorală, cu delte. Găsim mici cochilii de melci, de scoici, avem specii care au trăit atât în apă sărată, cât și-n apă dulce, în același loc. Găsim urme de frunze late, așa cum sunt acum în Delta Dunării, putem să vedem urmele lăsate de mare, găsim urme pietrificate de valuri, urme lăsate de curenții râurilor. Având toate lucrurile astea laolaltă ne putem da seama că a fost o deltă preistorică acum aproape 12 milioane de ani”, spune Răzvan Popa în clipul postat pe pagina Geoparcului Ținutul Buzăului.
Trovanții menționați în studiu sunt formațiuni numite și concrețiuni de gresie, create în straturi de nisipuri, legate între ele printr-un ciment carbonatic, datorită apelor calcaroase. Ca formare seamană cu stalactitele și stalagmitele din peșteri. În România, trovanții se găsesc în mai multe locuri, însă cei de la Ulmet, județul Buzău, și Costești, județul Vâlcea, sunt cei mai cunoscuți.
Trovanţii de la Ulmet au forme dintre cele mai ciudate, precum nişte OZN-uri, carapace de ţestoase ori bile perfect sferice, cântăresc de la câteva grame la câteva tone şi ajung să măsoare doi metri înălţime. Aceste formaţiuni geologice au fost numite de localnici „Babele de la Ulmet“.