Comparaţie între două comune din acelaşi judeţ: oamenii care au avut grijă de perdelele forestiere s-au salvat din faţa zăpezii şi au avut drumuri curate

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Două comune din zona de câmpie a judeţului Buzău, ambele aflate în bătaia curenţilor de aer puternici, fac faţă diferit stihiilor. Dacă până în urmă cu patru, cinci ani, viscolele izolau ambele comunităţi, de ceva timp una dintre ele este mai puţin afectată la episoadele de vreme rea. La ultima zvâcnire a iernii, din acest an, drumul către Smeeni a fost blocat pentru câteva ore, în timp ce spre Săgeata s-a circulat fără probleme.

De mare ajutor a fost perdeaua forestieră, plantată în ultimii ani de-a lungul drumului judeţean.

Fostul primar Sorin Tănase, acum administrator public în cadrul primăriei Săgeata, a decis înfiinţarea unei perdele forestiere imediat ce a ajuns primar al comunei, în anul 2012. A hotărât atunci să câştige lupta cu fenomenele extreme ale iernii, care an de an puneau localitatea la grea încercare din cauza blocării unicului drum spre municipiul Buzău. Pe timpul iernii, drumul judeţean DJ 203 K se bloca la fiecare ninsoare din cauza vântului care forma troiene pe şosea înalte de doi, trei metri.

În lipsa unui cadru legislativ concret la nivel naţional, Tănase a decis achiziţionarea de la proprietari a unor fâşii de teren aflate la marginea drumului judeţean, pe care ulterior a plantat perdele de arbuşti cu rol de protecţie. 

”Am plantat pe un kilometru lungime, între satul Dâmbroca şi Vadu Paşii, unde în iernile grele se formează troiene de peste doi metri. Sunt două fâşii cu salcâmi plantaţi aproape de drum, care au început să-şi arate utilitatea în urmă cu doi ani, când pe un viscol puternic, care de obicei producea mari probleme, ne-a protejat drumul. Aveam vizibilitate bună pe şosea iar sulurile de zăpadă se formau doar în dreptul pomilor”, ne-a declarat Sorin Tănase, fost primar în Săgeata.

Anii au trecut iar perdeaua forestieră ajunsă la maturitate în anul 2018 şi-a dovedit utilitatea şi în timpul ultimului episod cu viscol puternic, când porţiuni din drumurile judeţene şi naţionale au fost închise din cauza troienelor de zăpadă.

“Au fost cheltuieli minime, mai mult cu transportul, cu udatul, pentru că plantarea s-a făcut cu oameni de la ajutorul social iar puieţii au fost unii luaţi pe sume foarte mici, alţii donaţi. Acum vreau să plantez altă fâşie, tot de vreun kilometru, de arbuşti, pentru că aceste perdele forestiere cu cât sunt mai scunde cu atât sunt mai eficiente. Dacă se va modifica ceva în legislaţie vom extinde acest proiect şi pe raza altor sate spre comuna Robeasca unde ar fi nevoie de proiecte similare”, ne-a declarat Sorin Tănase, administrator public al comunei Săgeata.

image

În iarna cumplită din anul 2012 pe această porţiune de drum, expusă vânturilor puternice dinspre nord, zăpada a depăşit chiar şi patru metri înălţime. În ultimii doi ani, după ce arbuştii au crescut vizibil, zona a fost mult mai puţin expusă înzăpezirii, drumul nemaifind blocat nici măcar o zi pe perioada anotimpului rece.

La polul opus se află comuna Smeeni, localitate expusă curenţilor din Bărăgan, care este străbătută de drumul naţional DN 2C, unde zeci de localnici şi elevi au fost mobilizaţi în primăvara anului 2014 să planteze 20.000 de puieţi de salcâm şi glădiţă pe marginea drumului, între satele Bălaia şi Sălcioara. Perdeaua urma să protejeze şoseaua de viscol într-una dintre zonele din România cel mai grav afectate de intemperii naturale în cursul iernii.

buzau

Liziera a avut câţiva metri lăţime şi s-a întins pe o lungime de 4 kilometri. La trei ani de la plantarea puieţilor de salcâm şi glădiţă, aceasta a ajuns doar o rămăşiţă. Peste 95% dintre salcâmi au fost mâncaţi de animalele crescătorilor din zonă. Lăsate supravegheate, au pătruns dincolo de gardul de sârmă ghimpată. Mai mult, o parte din gard a fost distrus intenţionat de ciobanii şi văcarii, acuză primarul din Smeeni.

„Dincoace de lizieră erau nişte ţăruşi din fag, la 1 metru şi 20 între ei. Erau patru rânduri de sârmă ghimpată legaţi de stâlpii ăia. Au avut grijă crescătorii de animale să rupă gardul ca să lase animalele pe aici. Într-un singur loc au mai rămas pomişori din plantaţia făcută pe patru rânduri şi o lungime de 4 kilometri, în nordul localităţii Smeeni“, adaugă Ion Andrei, primarul comunei Smeeni.

Primarul susţine că a înştiinţat de nenumărate ori atât poliţia, cât şi crescătorii de animale din zonă, cu privire la protejarea plantaţiei. N-a dat amenzi, fiindcă a considerat că sancţiunea ar fi prea dură. S-a irosit material săditor în valoare de aproximativ 10.000 de lei, aşa cum a calculat primarul costul pe piaţă al puieţilor. 

Buzău



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite