Ce calităţi are salata exotică aclimatizată recent în România. Îmbină trăsături ale mai multor plante alimentare

Salata iute aclimatizată la Staţiunea de Cercetare pentru Legumicultură Buzău FOTO Iulian Bunilă

Are gustul şi propeţimea salatei clasice, dar aroma e de hrean iar usturimea, asemănătoare ardeiului nemţesc. Aşa poate fi descrisă pe scurt noua specie de salată, Brassica juncea, aclimatizată în serele Staţiunii de Cercetare şi Dezvoltare pentru Legumicultură Buzău.

Salata iute ”Aroma”, cea mai nouă specie de salată aclimatizată la Experimentala din Buzău, îşi are originea în Asia. Acolo este cultivată pe suprafeţe mari în China, Coreea şi în India. 

În România a fost luată în studiu la Staţiunea de Cercetare şi Dezvoltare pentru Legumicultură Buzău Buzău începând cu anul 2010, însă primele rezultate concrete au apărut după anul 2015. Denumirea ştiinţifică este Brassica juncea.

Planta este asemănătoare cu salata tradiţională românească, doar că marginea frunzelor este ondulată, uşor serată, iar gustul este picant, caracteristică ce se accentuează pe măsură ce planta creşte.

”Am denumit-o popular salata iute deoarece gustul este picant, iar când ajunge la maturitate se apropie foarte mult de gustul hreanului. Vorbim de o plantă cu multiple întrebuinţări, ce poate fi cultivată atât în spaţii protejate, cât şi în câmp”, spune cercetătorul Costel Vânătoru.

Genotipurile de Brassica juncea, aduse din Siria, au fost supuse programului de aclimatizare şi s-a constatat că planta fructifică foarte bine în condiţiile ţării noastre, atât în spaţii protejate, cât şi în câmp.

”Noi am obţinut primul soi omologat din România şi cred că şi din Europa. Avem şi cu alte tipuri de frunze, crestate, chiar şi culori diferite. Nu are duşmani de temut iar singurul dăunător care îl atacă în câmp este puricele verzei, un dăunător comun legumelor din grupa aceasta, ridichile, verzele, salata”, spune horticultorul buzoian.

Frunzele pot fi consumate în stare proaspătă sau preparate, fiind un condiment cu aromă foarte plăcută, preferat de ţările orientale.

”Toată frunza, toată partea vegetativă, poate fi consumată. La început, gustul pare mai aproape de ardeiul iute, iar la maturitate are iuţeala şi aroma hreanului. De aceea este foarte apreciată şi ca plantă medicinală, deoarece se ştie că hreanul este recomandat cardiacilor iar aceleaşi substanţe din hrean le regăsim şi în această salată”, susţine cercetătorul buzoian.   

Cercetările vor continua cu extinderea în cultură a soiurilor nou obţinute. Studiile întreprinse până în prezent au demonstrat că această specie poate îmbogăţi cu succes sortimentul legumelor şi verdeţurilor cultivate în România.

”Produce o rozetă bogată de frunze pe care le putem recolta o perioadă lungă de timp, chiar şi în perioada verii. Poate fi cultivată şi în sistem ecologic. Este o plantă alimentară valoroasă, plantă medicinală şi chiar ornamentală pentru că, după cum se observă, are aceste frunze frumoase”, explică cercetătorul Costel Vânătoru.

Brassica juncea este utilizată şi pentru eliminarea metalelor grele din sol, cum ar fi plumbul, în locurile cu deşeuri periculoase, deoarece are o toleranţă mai mare pentru aceste substanţe şi stochează metalele grele în celulele sale.