Cum a mutilat Ceauşescu harta Capitalei: 40.000 de construcţii au fost rase de pe faţa pământului pentru a face loc celei mai mari clădiri din Europa

În urmă cu zeci de ani, în mijlocul Bucureştiului exista un cartier de care astăzi îşi amintesc doar cei mai în vârstă locuitori ai oraşului. Zeci de mii de case superbe, cu grădini mici şi cochete, au pierit sub buldozerele puse la treabă de Nicolae Ceaşusescu. „Adevărul“ vă prezintă povestea cartierului Uranus, ras de pe harta Bucureştiului la cererea dictatorului Nicolae Ceauşescu.

Sfârşitul cartierului Uranus a început odată cu ideea lui Nicoale Ceaşescu de a-şi construi o fortăreaţă în mijlocul Bucureştiului: Casa Poporului. Pentru a face loc impresionantei construcţii, dictatorul a sacrificat fără să stea prea mult pe gânduri un cartier întreg, mutilând astfel harta Bucureştiului de altădată.

Pentru a fi construită o clădire atât de mare, în jur de 40.000 de construcţii au fost puse la pământ din ordinal dictatorului Nicolae Ceauşescu. În cartierul Uranus, spun istoricii, existau case modeste cu grădini simple, dar aranjate cu bun gust. Printre locuinţe se aflau şi bisericuţe, un spital, magazine mici şi un ştrand care purta numele cartierului.

Casa Poporului, motivul demolărilor

Istoricii spun că o cincime din Bucureştiul de altădată a fost pur şi simplu şters de pe hartă bucată cu bucată, existând acum doar în amintirea celor mai bătrâni locuitori ai Capitalei care îşi mai amintesc vag cum arăta oraşul de odinioară. Imediat ce buldozerele au început să pună la pământ casele din cartierul Uranus – pentru a face loc Casei Poporului – oamenii au început să fie mutaţi în blocurile construite în apropierea cartierului.

Apoi, s-au dezlănţuit drame peste drame. Familiile rămase fără locuinţe au fost nevoite să-şi continue viaţă stând în alte case, în timp ce unii oameni nu au rezistat din pricina şocului şi au ales să sfârşească în moduri tragice. 

„După ce au fost luaţi din case de sistemul comunist, o parte dintre aceştia s-au sinucis sau au murit de inimă rea” , după cum povesteşte istoricul Dan Falcan.

Pe lângă faptul că demoloările de aici erau necesare pentru ridicarea Casei Poporului, Nicolae Ceauşescu îşi dorea să radă de pe faţa pământului „tot ce era vechi” . O practică des întâlnită de-a lungul istoriei printre nume marcante:

“Şi Napoleon al II-lea a făcut acelaşi lucru. A dărâmat monumente valoroase, fără să-l intereseze, doar pentru a-şi construi Noul Paris” , aminteşte Dan Falcan.

Mănăstirea Văcăreşti este o clădire-monument extrem de importantă care poate fi introdusă pe lista celor mai valoroase construcţii dispărute la ordinul lui Ceauşescu. Experiţii au numit demolarea mănăstirii o „crimă cultural“ în istoria României. Şi nu a fost singura construcţie distrusă din ordinul dicatorului. Odată cu Mănăstirea Văcăreşti au mai fost demolate peste 20 de biserici şi mănăstiri, precum Sfântul Nicoale Crângaşi, Sfânta Vineri sau Sfântul Spiridon. O parte dintre acestea au fost reconstruite, după căderea regimului, dar nu mai păstrează aerul autentic de odinioară.

Demoarea cartierului Uranus, începutul maidanezilor în Bucureşti

Pagubele culturale şi dramele a numeroase familii nu au fost singurele probleme apărute în urma demolărilor. Imediat după ce au fost puse la pământ clădirile din cartier, oamenii care locuiau aici au început să îşi abandoneze câinii pe care îi aveau în curţi. Uşor-uşor, centrul Bucureştiului a fost împânzit de câini fără stăpân care ani de-a rândul s-au înmulţit necontrolat. Aşa au ajuns maidanezii să reprezinte o reală problemă pentru bucureşteni şi să stârnească dezbateri aprinse.

Pe aceeaşi temă: 

O clădire din România, printre cele 7 minuni mai puţin cunoscute ale arhitecturii

Cum s-au transformat blocurile comuniste în „colivii“ şi de ce Casa Poporului şi Biblioteca Naţională sunt considerate construcţii nereuşite