Ce se cultiva în București cu sute de ani în urmă

Egumenii (n.r.stareț) și înaltele fețe bisericești care aveau venituri mari nu au lăsat pustii dealurile bucureștene și au plantat viță de vie. Strugurii se vindeau direct din vie, cu coșurile, iar în oraș de pe anumite tarabe instalate la răspântiile ulițelor.

„Pământul bun, dintru început, a fost plantat cu viță de vie care s-a întins din ce în ce mai mult, încât din dealul Cotrocenilor și până la cel al Văcăreștilor, cu mici întreruperi, era o mare podgorie care producea imense cantități de struguri și vin“, scrie istoricul George Potra în cartea sa „Din Bucureștii de ieri“.

Vinurile erau vândute în prăvălii numite crâșme sau cârciume, dar fiindcă majoritatea erau construite deasupra pământului, în vechile documente erau numite pivnițe.

„Pentru anumite fapte de merit, vitejie în lupte, misiuni peste hotare, slujbe credincioase sau față de persoana domnului, unii dintre marii dregători sau slujbași mai mărunți erau răsplătiți cu donații de moșii, vii, locuri de construcție în oraș sau privilegii, priontre care și scutiri de vinărici“, a mai scris Potra.

Cu timpul orașul s-a întins mereu și pe locurile virane din mahalale s-au făcut construcții, totuși ș astăzi se mai găsesc multe bolți de viță de vie prin curțile oamenilor.

„Ca o slabă amintire topografică despre existența acestor vii bucureștene care ocupau o întindere mare din suprafața orașului, s-a păstrat numirea străzilor: Viișoarei, Povernei, Heliade între Vii, Ziduri între Vii și lunga Șoseaua Viilor care trecea pe culmea dealului printre vii, tocmai prin mijlocul podgoriei bucureștene(...)“, potrivit istoricului.