Când vor plăti bucureștenii mai puțin pentru căldură și apă caldă. Stadiul proiectelor de modernizare a celor trei mari CET-uri din Capitală

Tariful integral pentru apa caldă și căldura livrate în București depășește în prezent 1.000 lei, aproape dublu față de ce ar putea ajunge după modernizarea centralelor termice ale orașului și rețelei de transport.

FOTO: Facebook / Sebastian Burduja

Sistemul de termoficare din București se confruntă cu probleme majore atât la producție, cât și la transport. Producția este asigurată de patru centrale electrotermice alimentate cu gaze naturale, administrate de ELCEN, companie aflată în subordinea Ministerului Energiei. Cea mai veche dintre acestea este CET Sud, pusă în funcțiune în 1970, iar cea mai recentă este CET Progresu, inaugurată în 1987. Dintre cele patru, doar CET Vest a beneficiat de lucrări de modernizare.

Infrastructura de transport însumează aproximativ 954 de kilometri de conducte în rețeaua primară și 2.963 de kilometri în rețeaua secundară, aceasta din urmă fiind formată din conducte de dimensiuni mai mici, care fac legătura între punctele termice și imobile. Avariile apar mai rar la nivelul rețelei secundare și au un impact limitat asupra populației. În schimb, rețeaua principală de transport, neglijată în ultimele decenii în favoarea unor investiții cu prioritate estetică, s-a degradat accentuat. Această deteriorare a dus la creșterea frecvenței avariilor și, implicit, la nemulțumiri tot mai mari în rândul locuitorilor, unii dintre aceștia optând pentru debranșarea de la sistemul centralizat de încălzire.

Oradea, modelul de referință

La polul opus se situează Oradea. În orașul de pe malul Crișului, centrala care asigură producția de energie termică, inaugurată în anul 1966, a fost modernizată total în 2016. Această investiție, în valoare de 77 milioane de euro, coroborată cu înlocuirea conductelor conductelor de transport, a făcut ca Oradea să beneficieze astăzi de cel mai mic tarif pentru apă caldă și căldură. 

Concret, potrivit unei hotărâri a CL Oradea din noiembrie 2025, prețul real al energiei termice pentru populația racordată în rețeaua de transport este de 638 de lei/gigacalorie cu TVA inclus, din care cetățenii plătesc efectiv 498 de lei/gigacalorie. Diferența reprezintă subvenția plătită din bugetul local, care totalizează aproximativ 12 milioane de lei. Suma este extrem de mică în raport cu alte localități din țară, ceea ce a permis autorităților locale să direcționeze fonduri importante către alte obiective.

Trei centrale noi în București

La polul opus se situează București. Aici, cetățenii achită în sezonul rece un tarif de 350 de lei, asta datorită subvenției semnificative suportată de Primăria Generală. Tariful integral este de aproximativ 1.000 de lei. Prin urmare, municipalitatea este nevoită să achite anual aproape 1 miliard de lei pentru a compensa diferența de tarif, ceea ce reprezintă un sfert din veniturile instituției. La această sumă se adaugă și pierderile pe rețea, facturate de ELCEN către Termoenergetica, dar pe care în cele din urmă tot PMB trebuie să le suporte.

Soluția pentru reducerea acestor costuri vine pe două paliere. Primul îl reprezintă înlocuirea conductelor de termoficare, iar în acest sens s-au făcut progrese semnificative în ultimii ani, așa cum „Adevărul” a relatat recent: 27,2 km în 2020, 27,1 km în 2021, 28,3 km în 2022, 52,15 km în 2023, 73,53 km în 2024 și 66,23 km în 2025. Saltul cel mai abrupt s-a produs între 2022 și 2023, odată cu lansarea lucrărilor la finele anului 2022, și s-a menținut la un nivel similar în 2024 și 2025. 

Un al doilea palier, la fel de important, este modernizarea unităților de producție a energiei termice. După ce a reușit să iasă din insolvență, ELCEN a semnat cu Ministerul Energiei, în noiembrie 2024, trei contracte de finanțare pentru construirea unor unități noi de cogenerare de înaltă eficiență în București, proiecte care beneficiază în total de 362 de milioane de euro nerambursabili din Fondul pentru Modernizare.

Prima este CTE Grozăvești, cu o capacitate de 34 MWe și 41 MWt. A doua este CTE Progresu, proiectată pentru 74,2 MWe și 72,8 MWt, utilizând motoare termice. Cea mai mare dintre cele trei este CTE București Sud, cu o capacitate de 275 MWe și 211 MWt.

Potrivit ELCEN, investițiile vizează simultan mai multe obiective. „Centralele moderne vor asigura stabilitatea sistemului energetic la nivelul Municipiului București și al Sistemului Energetic Național. Tehnologiile eficiente vor conduce la diminuarea costurilor de operare și, implicit, la facturi mai mici pentru consumatori. Emisiile vor fi semnificativ reduse", se arată în răspunsul transmis la solicitarea „Adevărul”. De asemenea, toate cele trei unități vor fi „hydrogen ready", adică pregătite tehnic pentru a funcționa pe hidrogen.

Stadiul fiecărui proiect

Cel mai avansat în proceduri este CET București Sud. ELCEN se află în etapa de achiziție pentru contractul „la cheie" de implementare. Documentația a fost lansată în achiziție publică, iar șase firme au depus oferte pentru implementarea proiectului. Punerea în funcțiune este estimată pentru iulie 2030.

Pentru CET Progresu și CET Grozăvești situația este similară ca stadiu, dar cu un termen mai apropiat. „În octombrie 2025 s-a semnat contractul pentru Servicii de consultanță Owner's Engineer", se arată în răspunsul ELCEN pentru ambele centrale, cu termen estimat de punere în funcțiune în septembrie 2029. Documentația tehnică pentru cele două se află în faza finală și urmează să fie încărcată în SEAP.