Bicicliştii răspund planurilor lui Oprescu: problemele de trafic din Bucureşti sunt generate de o politică primitivă

Imagine făcută în Germania în 2001 pentru a evidenţia diferenţele aduse traficului în funcţie de mijlocul de transport folosit FOTO OPTAR

Reprezentanţii Organizaţiei pentru Promovarea Transportului Alternativ din România (OPTAR) au trimis o replică la planurile primarului general Sorin Oprescu pentru dezvoltarea infrastructurii oraşului, marţi, prin care explică, printr-o cercetare amplă, care sunt problemele reale ale traficului din oraş, din punctul acestora de vedere.

Bicicliştii sunt de părere că problemele de trafic din Capitală sunt generate de politica primitivă cu care sunt abordate temele de mobilitate urbană şi că strategia primarului general prezentată în raportul „Starea Bucureştiului”, vineri, la Biblioteca Central Universitară este depăşită şi implică nişte investiţii uriaşe, care nu vor face decât să încurajeze apariţia tot mai multor autoturisme pe străzi, ceea ce va îngreuna traficul.  

„Aşa cum s-a văzut, proiectele (prezentate de primar n.r.) sunt concentrate pe trafic, oamenii fiind ignoraţi, iIar costurile anunţate (13 miliarde de Euro) comparate cu veniturile oraşului arată că bugetele pentru infrastructură pe următorii 40 de ani ar trebui să se concentreze pe aceste proiecte mari şi costisitoare. Este o nouă dovadă că Bucureştiul se îndreaptă într-o direcţie greşită printr-o abordare depăşită a problemelor de trafic”, sunt de părere reprezentanţii OPTAR.

Aceştia mai spun că încercările de decongestionare a reţelelor de străzi ale oraşelor prin construirea de infrastructură rutieră a fost un eşec de fiecare dată, peste tot în lume. De aceea, ce-şi propune actuala administraţie din Bucureşti nu ţine cont nici de eşecurile altor administraţii care au încercat această abordare şi nici de faptul că România se află în plină criză economică, consemnează bicicliştii.

Felul în care se fac investiţiile în Bucureşti încurajează şi pun pe primul loc, potrivit ONG-ului, transportul automobilelor personale, şi nu cel alternativ şi, respectiv, cel în comun, cum au ajuns statele din vestul Europei să facă.

„Pentru implementarea unui Plan de Mobilitate Urbană Durabilă profesioniştii din întreaga lume au stabilit care trebuie să fie ordinea priorităţilor adminstraţiei unui oraş: pietonii, bicicliştii, transportul public, transportul motorizat individual. Respectarea acestor priorităţi permite creşterea calităţii vieţii, reducerea costurilor de transport ale administraţiei şi ale cetăţenilor, decongestionarea reţelei de străzi, scăderea poluării”, se mai precizează în lucrarea citată.

Dacă 3% din bucureşteni ar renunţa la maşini, un bulevard de 4 benzi ar fi gol

O campanie creată în Germania, citată de realizatorii studiului, arată că şoferii care renunţă la maşini în favoarea transportului în comun sau al celui alternativ pot ajuta foarte mult la decongestionarea traficului. Studiul a folosit o fotografie deja celebră în campaniile de încurajare a transportului alternativ făcută de pe un bulevard aglomerat, dintr-un oraş din Germania în 2001.

„Dacă 3% din bucureşteni ar alege să circule mai rar cu maşina în orele de vârf, s-ar elibera un bulevard cu 4 benzi cu o lungime de aproximativ 70 – 105 kilometri. Calea Victoriei are 2,7 kilometri”, specifică reprezentanţii OPTAR.

Transportul public şi cel alternativ, descurajat în Bucureşti

Cu toate astea însă, ca oamenii să înceapă să reconsidere transportul prin oraş, ei trebuie să fie încurajaţi, lucru care nu se întâmplă în Bucureşti, acuză bicicliştii.

„Dacă se doreşte încurajarea mersului cu bicicleta ca alternativă de deplasare în oraş, atunci este obligatoriu ca noua infrastructură să ofere condiţii mai bune decât atunci când ea nu exista. Dacă prin modul de realizare a infrastructurii condiţiile se înrăutăţesc, înseamnă de fapt că respectiva infrastructură descurajează mersul cu bicicleta. Pentru a deveni cu adevărat atractivă pentru biciclişti, infrastructura trebuie să răspundă următoarelor criterii: să ofere siguranţă, să fie directă, continuă şi accesibilă (coezivă), atractivă şi confortabilă”, se mai specifică în studiul făcut de OPTAR.

Deşi Primăria Capitalei a ajuns, după multe întâlniri şi neînţelegi, la un acord cu organizaţiile non-guvernamentale pe 5 aprilie, OPTAR acuză că nici soluţia această nu este cea mai bună. Primăria Municipiului Bucureşti a anunţat înfiinţarea unui nou Grup de lucru care să se ocupe de realizarea a doua piste pe axele N-S şi E-V, timpul estimat pentru finalizarea întregului proiect fiind de circa 18-24 luni.

Acest lucru însă nu este o soluţie reală, având în vedere că este nevoie de o dezvoltare a proiectului la o reţea unitară care să acopere întreg oraşul. Dacă pistele nu acoperă întregul oraş, se vor concentra mase de biciclişti pe anumite porţiuni, iar altele vor rămâne în continuare impracticabile, sunt de părere bicicliştii de la OPTAR.

Redăm mai jos textul integral în studiul trimis de OPTAR astăzi:

De Ce Sunt Probleme de Trafic in Bucuresti

Citiţi mai multe despre problemele bicicliştilor din Capitală, pe blogului lui Marian Ivan:

Problema pistelor ilegale din Bucureşti caută rezolvarea la Viena

Despre siguranţa bicicliştilor

4.200 de participanţi. Nu s-au dat mici şi bere

Oprescu: „Nu vreau să stau să număr morţii“. Lăsaţi... i-am numărat eu