Achitări pe linie pentru un medic bucureştean acuzat că a luat şpagă. Cum şi-au argumentat judecătorii decizia
0
Tribunalul Bucureşti a pronunţat în 20 iulie 2022 o primă sentinţă în dosarul de luare de mită în care a fost trimisă în judecată Laurenţia Nicoleta Galeş, conferenţiar universitar şi medic la Institutul Oncologic din Bucureşti. Medicul a fost declarat nevinovat pentru toate cele trei capete de acuzare din rechizitoriu.
Un medic de la Institutul Oncologic din Bucureşti a fost achitat într-un dosar de luare de mită deschis în urma denunţului făcut de aparţinătorii unui pacient care au reclamat la DGA că i-au plătit medicului Laurenţia Nicoleta Galeş 5.000 de lei pentru starea de sănătate a tatălui lor, aflat în comă. „Dânsa nu cere, dar cu toate astea trebuie să-i dăm...pentru a primi informaţii despre starea de sănătate a tatălui”, se arată în apelul de sesizare a faptelor de corupţie de la DGA.
În urma denunţului, a fost deschis un dosar penal, a fost autorizat un investigator sub acoperire, iar telefonul medicului a fost pus sub ascultare. La acuzaţia iniţială s-au adăugat alte două. Astfel, doctoriţa Galeş a ajuns să fie trimisă în judecată pentru a acceptat promisiunea unei paciente de a-i da suma de 300 de lei ca ”onorariu” şi pentru că a primit suma de 400 de lei de la investigatorul sub acoperire în legătură cu îndeplinirea atribuţiilor sale de serviciu referitoare la consultarea şi tratamentul acestui pacient.
În urma procesului, Tribunalul Bucureşti a achitat-o pe doctoriţa Galeş, demontând punct cu punct acuzaţiile aduse de procurori. „În cauză, nu sunt probe certe, sigure, complete referitoare la vinovăţia inculpatei şi există îndoială cu privire la vinovăţia acesteia, astfel încât devine aplicabilă regula in dubio pro reo, orice îndoială operează în favoarea acesteia, iar această îndoială este echivalentă cu o probă pozitivă de nevinovăţie”, a concluzionat judecătorul.
Cazul unu: „Singurele probe, ale martorilor denunţători”
În cazul acuzaţiei potrivit căreia medicul a luat 5.000 de lei de la aparţinătorii unui pacient pentru a le oferi informaţii despre starea de sănătate a tatălui lor, judecătorul a arătat că „singurele probe în acuzare sunt cele ale martorilor denunţători, chiar şi în declaraţiile acestora existând contradicţii.
„Din analiza denunţurilor şi declaraţiilor de martori ulterioare nu se poate stabili în concret cine a dat banii, în ce perioadă, în ce condiţii, respectiv ce sume de bani au fost oferite. Toate aceste contradicţii semnalate în urma denunţurilor formulate nu au fost lămurite ulterior de către organul de urmărire penale. Singura declaraţie constantă a celor doi martori denunţători este aceea că sumele de bani au fost oferite întotdeaua în prezenţa altor persoane (aspect consemnat şi in rechizitoriu), respectiv medici rezidenţi şi asistente, însă aceste cadre medicale nu au avut vreodată vreo reacţie. Respectivele cadre medicale, fiind audiate atât în cursul urmăririi penale, cât şi în cursul judecăţii, nu au confirmat cele relevate de către martorii denuntători”, se mai arată în sentinţa Tribunalului Bucureşti.
Judectătorul a mai arătat că, „deşi denunţul a fost formulat la data de 10.04.2017, punerea în aplicare a unui număr de cinci mandate de interceptare telefon (mobil, fix, cabinet şi rezidenţi) şi a mandatelor de supraveghere audio, foto, video, s-a desfăşurat în intervalul 02.07.2018 – 24.04.2019”.
„Astfel după aproape un an şi jumătate, chiar judecătorul de drepturi şi libertăţi remarcând la un anumit moment dat, lipsa de justeţe privitoare la solicitarea acestor interceptări şi refuzând să mai aprobe prelungirea respectivelor mandate”, a mai reţinut judecătorul.
În plus, magistratul care a dispus achitarea a mai reţinut că „în urma vizionarii/ascultării înregistrărilor, se constată că unele discuţii purtate nu sunt redate în mod exact, fiind omise anumite expresii, cuvinte, gesturi, în cazul unora nu se aude bine pe inregistrare, unele nu au fost redate, iar altora s-a dat o intrepretare greşită”
„In susţinerea tezei că la dosarul cauzei nu există probe care să confirme acuzaţia reţinută în rechizitoriu în urma denunţurilor celor doi martori este chiar atitudinea martorului denunţător care a învederat instanţei că regretă că a formulat denunţul, că l-a făcut din furie, că reprezintă cuvântul acestuia împotriva inculpatei (fiind evident dubiul acestuia cu privire la posibilitatea dovedirii faptei), precum şi afirmaţia acestuia: ‹nu, nu am văzut-o (n.r. pe inculpată) să pună mana pe bani›”, se mai arată în sentinţa Tribunalului Bucureşti.
Cazul doi: „Medicul a refuzat categoric suma de bani”
În privinţa acuzaţiei că a acceptat promisiunea unei paciente care a spus, la telefon, că îi va da un „onorariu” de 300 de lei, judecătorul a arătat că „nu poate fi reţinută sustinerea Ministerului Public în sensul că refuzul inculpatei este de a nu discuta aşa ceva prin telefon, din moment ce nu face o asemenea precizare, neexistând nici măcar o trimitere cu privire la acest lucru”.
Pacientă: Eu o să-i las lu' …. onorariul dumneavoastră!
Medic: Da, staţi liniştită, nu se pune problema!
Pacientă: Deci da sau nu?
Medic: Nu! Nu, staţi… Nu discut aşa ceva. Deci.. nu…
Pacientă: Nu! Mie îmi spuneţi da sau nu! #
Medic: Nu, nu e nevoie!
Pacientă: Ba da!
„Răspunsul final al inculpatei este fara echivoc: ‹nu, nu este nevoie›, prin urmare nu poate fi reţinută teza conform careia inculpata accepta tacit ca să-i fie remisă o sumă de bani prin intermediul medicilor rezidenţi. Pentru existenţa infracţiunii acceptul trebuie să fie unul clar şi neechivoc”, a reţinut judecătorul.
Cazul trei: Înregistrarea video - neconcludentă
În al treilea caz, medicul a fost acuzat că a luat 400 de lei de la un investigator sub acoperire. Proba video de la dosar nu l-a convins, însă, pe judecător.
„Medicul a refuzat categoric suma de bani, atât prin gesturi, cât şi verbal, cum se poate constata din vizionarea înregistrării audio-video. În rechizitoriu se reţine că deşi verbal şi prin gesturi inculpata pare să exprime un refuz privind suma de bani menţionată în fapt ea primeşte bancnotele pe birou şi nu face niciun gest pentru a le restitui, însă această ultimă teză nu poate fi verificată din moment ce pe înregistrarea video nu se mai vede practic ce se întâmplă – nici dacă banii au fost luaţi de către inculpată, nici dacă au rămas acolo, nici dacă au fost luaţi de investigator în urma refuzului clar al inculpatei de a accepta respectiva sumă de bani”, se mai arată în sentinţa de achitare a Tribunalului Bucureşti.
Judecătorul a mai subliniat că, din moment ce în imagini nu apare cum medicul ia banii, deşi verbal a refuzat, nu se poate stabili că fapta a fost comisă.
„Nici un act ulterior desfăşurat în cauză nu a confirmat dacă banii pe care investigatorul i-a lăsat pe birou ar fi intrat în posesia inculpatei. Tribunalul reţine că probele existente în dosar nu duc la stabilirea cu certitudine a situaţiei de fapt astfel cum a fost reţinută în rechizitoriu. (…) Chiar reţinând teza Pachetului - că inculpata nu a luat măsuri în vederea returnării banilor, nici aceasta nu este susţinută cu probe, înregistrarea fiind trunchiată ulterior punerii banilor pe birou”, a mai punctate judecătorul Tribunalului Bucureşti, a cărui sentinţă poate fi atacată cu apel, care se va judeca la Curtea de Apel Bucureşti.
Vă recomandăm să citiţi şi:
VIDEO Medic ginecolog prins în flagrant imediat după ce a primit mită pentru a întrerupe o sarcină
Se încarcă comentariile...
