Scandal în energie. Fondatorul Grupului Tinmar, suspectat că ar fi umflat artificial prețul pentru a obține sume uriașe de la stat

Procurorii Parchetului General au efectuat joi, 6 noiembrie, mai multe percheziții la sediile firmelor din grupul Tinmar, unul dintre cei mai mari furnizori și traderi de energie din România. Anchetatorii investighează posibile infracțiuni de „înșelăciune cu consecințe deosebit de grave” și „spălare de bani”, în cadrul unei ample investigații denumite „Operațiunea Jupiter 4”. Reprezentanții Grupului Tinmar resping acuzațiile procurorilor.

Augustin Oancea FOTO: FB

Potrivit unor surse judiciare, ancheta vizează suspiciuni de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave și spălare de bani, în legătură cu presupuse tranzacții de energie realizate între companii din cadrul grupului, la prețuri crescute artificial, pentru a obține compensații mai mari de la stat prin schema de plafonare-compensare aplicată în 2022.

Procurorii susțin că, în perioada aprilie-august 2022, firmele Tinmar Energy, Solprim, Eye Mall și Lord Energy ar fi tranzacționat energie între ele, crescând artificial prețul mediu de achiziție, pentru a solicita ulterior sume necuvenite de compensat de la bugetul de stat, în baza O.U.G. nr. 27/2022.

Reacția companiei

Reprezentanții Grupului Tinmar resping acuzațiile procurorilor și subliniază că ancheta vizează doar anumite fapte economice și nu implică persoane fizice sau membri ai familiei Oancea.

În acest sens, clarificările oferite de Carla Corb, Marketing & Corporate Communication Manager al Tinmar Energy afirmă că nu e vorba de un control ANAF și că dosarul menționat în presă nu are legătură cu vreo investigație care-l vizează pe omul de afaceri Augustin Oancea sau activitățile acestuia. 

„Dosarul la care faceți referire are alt obiect și privește refuzul ANAF de a răspunde unei solicitări”, a transmis compania. “Precizăm că investigația aflată în desfășurare este una in rem, ceea ce înseamnă că nu există persoane suspecte sau acuzate, cercetarea vizând exclusiv fapte, nu persoane. Grupul Tinmar cooperează în mod deplin cu autoritățile competente, în spiritul transparenței și al respectării stricte a cadrului legal, cu respectarea confidențialității impuse de caracterul nepublic al urmăririi penale”, se arată în comunicat.  

De asemenea, dosarul este în prezent sub incidența unei proceduri de anonimizare impuse de instanță, pentru a fi protejat de opinia publică.

Tinmar Energy confirmă că, în ultimii ani, autoritățile competente din România au efectuat multiple verificări la companiile din grup, inclusiv de către ANAF și alte instituții, iar toate controalele au fost finalizate fără a se constata nereguli. De asemenea, reprezentanții grupului menționează că toate deciziile ANAF referitoare la persoanele fizice din familia Oancea au fost anulate definitiv de instanțele de judecată, iar acuzațiile de manipulare a pieței și alte speculații apărute în presă sunt nefondate.

Comunicatul Parchetului General:

În cursul zilei de 6 noiembrie 2025, în cadrul „Operațiunii Jupiter 4”, procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de urmărire penală, împreună cu ofiţerii de poliţie judiciară din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române – Direcția de Investigare a Criminalității Economice, efectuează 8 percheziții domiciliare pe raza municipiului București, la sediile sociale aparținând unui număr de 4 societăți comerciale având ca obiect de activitate comercializarea și furnizarea energiei electrice, precum și la locuințele persoanelor fizice implicate în comiterea faptelor, într-o cauză privind săvârşirea infracţiunilor de „înșelăciune cu consecințe deosebit de grave” și „spălare a banilor”. 

Efectuarea perchezițiilor domiciliare are ca scop descoperirea şi strângerea probelor cu privire la săvârșirea acestor infracţiuni.

„În fapt, se reține că în perioada aprilie –august 2022, societățile din grupul X au desfășurat o serie de operațiuni pe piața energiei electrice care au generat profituri semnificative printr-un mecanism coordonat între societățile din cadrul grupului. Persoanele juridice implicate au fost T.E. (Tinmar Energy – n.r.) S.A., E.M. (Eye Mall – n.r.) S.R.L., S. (Solprim – n.r.) S.R.L. și L.E. (Lord Energy – n.r.) S.R.L., fiecare având un rol specific în circuitul de tranzacții”, a transmis Parchetul General.

Obiectivul principal al acestor operațiuni a fost maximizarea sumelor compensate de la bugetul de stat prin schema instituită de O.U.G. nr. 27/2022. Astfel, E. M. S.R.L. a solicitat decontări pentru lunile mai– august 2022 în valoare totală de 225.542.488 lei, iar S. S.R.L. de 295.354.585 lei.

Exemplificăm schema de compensare aplicabilă cu privire la decontul lunar depus de una dintre societăți:

• În luna august 2022, prețul mediu de referință de achiziție al energiei electrice al acestei societății a fost de 2.479,68 lei/MWh.
• În această lună, societatea a furnizat pentru clienții non-casnici o cantitate de 72.269,50 MWh, rezultând un cost total de achiziție de 179.204.961,61 lei, iar dacă se ține cont de un cost cu dezechilibru maximal de 5%, costul maximal de achiziție poate fi considerat – 188.165.209,69 lei.
• Din prețul mediu facturat de 1.685,43 lei/MWh, dacă se scad 488,55 lei/MWh (suma maximală a elementelor: 1. Componenta de furnizare, 2. Tarif de transport, 3. Tarif servicii de sistem, 4. Tarif de distribuție, 5. T.V.A., 6. Accize, 7. Contribuție cogenerare și 8. Certificate verzi), rezultă un preț mediu pe componenta de achiziție de 1.196,88 lei/MWh, ceea ce înseamnă că din activitatea de furnizare pentru luna august 2022, societatea ar fi putut încasa o sumă minimală de 86.498.118,49 lei.
• Din costul de achiziție (cu dezechilibrele incluse) de 188.165.209,69 lei, dacă scădem suma minimală pe componenta de achiziție (din factură) de 86.498.118,49 lei, rezultă că suma maximală ce putea fi solicitată pentru a fi decontată ar fi fost de 101.667.091,20 lei.
• Rezultă că, în mecanismul de compensare a prețurilor la energie reglementat de O.U.G. nr. 27/2022, practicarea unui preț mediu de achiziție mărit pentru cantitatea de energie electrică livrată clienților, a determinat un cuantum mai mare al sumelor decontate de la bugetul de stat în cadrul acestui mecanism.

Pentru a beneficia la maximum de acest mecanism, societățile au căutat să crească artificial prețul mediu de achiziție pe care îl raportau autorităților. Astfel, S.C. E. M. și S.C. S. au achiziționat energie de pe piața pentru ziua următoare (PZU), iar apoi a fost vândută către alte societăți comerciale din grup, la prețuri succesiv crescătoare, creând un circuit de tranzacții intra-grup.

În acest sens, X. E. și L. E. jucau rolul de intermediar, preluând energia la prețuri mai mari și revânzând-o mai departe către E. M. și S. contribuind la creșterea prețului mediu raportat.

Tranzacțiile s-au realizat prin contracte negociate direct, scopul fiind creșterea prețului mediu de achiziție pentru E. M. S.R.L. și S. S.R.L., în contextul lipsei unui plafon maximal pentru calculul sumelor decontate de la bugetul statului conform O.U.G. nr. 27/2022.

În esență, energia circula între firmele grupului la prețuri artificiale, ceea ce le permitea să solicite de la stat sume disproporționat de mari față de costul real suportat.

Astfel, s-au creat scheme de tranzacționare între persoanele juridice intra-grup: E.M. S.R.L. și S. S.R.L. au vândut energie către T. E. S.A. la preț de 460 lei/MWh, iar T. E. S.A. a revândut către L. E. S.R.L. la prețuri între 800 și 3500 lei/MWh, ulterior L. E. S.R.L. revânzând către E. M. S.R.L. și S. S.R.L. la prețuri între 933,45 și 3578,93 lei/MWh.

Concret, un exemplu este circuitul din luna mai 2022: E. M. S.R.L. A vândut către X. E. S.A. la prețul de 439,68 lei/MWh, X. E. S.A. a vândut către L. E. S.R.L. cu 999,44 lei/MWh, iar L. E. S.R.L. a revândut către E. M. S.R.L. cu 1.181,29 lei/MWh, generând profit semnificativ și influențând astfel prețul mediu de achiziție raportat în cererile de decontare către bugetul de stat.

Această „rotire” a energiei între societățile din cadrul grupului a permis E.M. și S. să raporteze un preț mediu de achiziție mult mai ridicat decât cel real de pe piață.

Creșterea prețului mediu de achiziție a condus la sume compensate foarte mari de la bugetul de stat.

S-a constatat, totodată, migrarea a 1.946 de locuri de consum de la X. E. S.A. către E.M. S.R.L. și S. S.R.L., astfel încât acestea să justifice necesitatea achiziționării unor cantități semnificative de energie electrică, creând totodată premisa creșterii valorii compensate de la buget, cu CLC-urile incluse la plafonare aproape duble în lunile iulie și august 2022.

Cantitățile totale achiziționate de E. M.S.R.L. au fost de 2.560 MWh în luna mai, 15.366 MWh în luna iunie, 47.401 MWh în luna iulie și 62.656 MWh în august, cu preț mediu ponderat crescând de la 975,33 lei/MWh la 2.479,68 lei/MWh; pentru S. S.R.L., cantitățile au fost de 1.107 MWh în luna mai, 40.756 MWh în iunie, 76.441 MWh în iulie și 89.502 MWh în luna august, cu preț mediu ponderat de la 972,52 lei/MWh la 2.479,68 lei/MWh.

Așadar, în paralel, societățile au crescut rapid portofoliul de clienți, preluând consumatori de la X. E. și raportând un număr mai mare de locuri de consum (CLC). Migrarea clienților a fost strâns legată de mecanismul de compensare: cu cât erau mai mulți clienți și cu cât era mai mare prețul mediu de achiziție, cu atât suma compensată era mai mare.

Operațiunile desfășurate nu respectau nici prevederile art. 57 alin. 61 din Legea energiei nr. 123/2012, care obligă furnizorii să acopere cel puțin 50% din necesarul portofoliului prin producție proprie sau contracte la termen, și nu de pe piețe spot. Prin acest mecanism, profitul grupului a fost maximizat în detrimentul bugetului de stat.

Această strategie a combinat coordonarea între societăți, creșterea artificială a portofoliului de clienți și utilizarea mecanismului de compensare pentru a genera câștiguri rapide.

În concluzie, activitatea grupului „X” între lunile aprilie și august 2022 reprezintă un exemplu de manipulare a pieței și a mecanismelor de compensare, prin tranzacții intragrup și creșterea artificială a prețului energiei, toate în scopul maximizării profiturilor pe seama bugetului de stat.

 Augustin Oancea deține circa 200 de proprietăți în Dubai

Potrivit unor surse citate de G4Media.ro, omul de afaceri Augustin Oancea ar deține aproximativ 200 de proprietăți în Dubai, metropola de lux din Emiratele Arabe Unite. 

Tot în Dubai, la 28 martie 2025, s-a desfășurat Adunarea Generală Extraordinară a Acționarilor Tinmar Energy SA, conform datelor din Monitorul Oficial.

În context, o companie de intermediere imobiliară din România a indicat că prețul mediu al unui apartament cu două camere în Dubai variază între 415.000 și 615.000 de euro, ceea ce înseamnă că un portofoliu de 200 de astfel de proprietăți ar depăși 100 de milioane de euro. Dubaiul este recunoscut pentru opacitatea autorităților în privința solicitărilor internaționale referitoare la proprietarii suspectați de spălare de bani sau de externalizare a profiturilor.

În 2022, Tinmar Energy a înregistrat o cifră de afaceri record de 9,1 miliarde de lei și un profit de 523 milioane lei, în 2023 o cifră de afaceri de circa 3,1 miliarde lei și un profit net de 311 milioane lei, iar în 2024 raportul a fost 1,4 miliarde lei – 388 milioane lei.

Augustin Oancea ocupă locul 21 în România, în TOP Forbes 2024, cu avere de peste 1,6 miliarde lei.