Taxă, sancțiune sau abuz? Ce spune legea despre blocarea roților în București
0O postare devenită virală pe Reddit a readus în discuție legalitatea blocării roților și limitele dintre sancțiune și abuz. Avocata Irina Elena Voicu explică pentru „Adevărul” ce poate fi contestat și unde începe încălcarea dreptului de proprietate.
Pe Reddit, o fotografie cu trei mașini parcate pe trotuar, fiecare cu o roată blocată a declanșat o discuție intensă despre legalitatea și logica sistemului de sancțiuni din București. Postarea intitulată „O zi frumoasă, sector 4” a adunat mii de reacții, iar în comentarii, bucureștenii au împărțit orașul în două tabere: cei care aplaudă măsura și cei care o consideră o formă mascată de taxare.
„Parcând neregulamentar, știu că săvârșesc o contravenție: există prevederi clare în Codul Rutier și sancțiuni aplicate de poliție. Dar în Sectorul 4 sunt echipe care blochează roțile și cer o «taxă de deblocare». Nu e amendă, nu e sancțiune oficială, ci o plată pentru un serviciu pe care nu l-am solicitat. Este legal ca o primărie de sector să decidă o astfel de pedeapsă și să o aplice prin firme private?”, întreabă un utilizator.
Comentariul a deschis o dezbatere intensă. Mai multe persoane au relatat experiențe similare: „300 de lei inițial și, după 24 de ore, se mai adaugă câte 100 de lei până suni să vină să o deblocheze.” „Am pățit eu. Au venit cu POS, am plătit pe loc și au deblocat în 30 de minute.” Altul, ironic a sugerat: „Cu un flex o rezolvi singur.”
Între sarcasm și frustrare, problema e una reală: unde se termină legea și unde începe abuzul administrativ?
Pentru „Adevărul”, avocata Irina Elena Voicu, coordonator al Societății de Avocați Voicu-Georgescu și Asociații, explică exact ce spune legea și care sunt limitele acestor măsuri.
Blocarea roții nu este o pedeapsă, ci o constrângere administrativă
„Blocarea roții nu este o sancțiune contravențională, ci o măsură administrativă de constrângere, având scopul de a determina conducătorul auto să respecte regimul de parcare și să elibereze domeniul public”, precizează avocata.
Diferența, spune ea, este esențială: „Amenda este o sancțiune, o consecință juridică a unei fapte prevăzute ca și contravenție prin lege, aplicată în condițiile OG 2/2001. Blocarea, în schimb, este un instrument tehnic al administrației menit să împiedice continuarea unei fapte ilicite sau să asigure recuperarea unui prejudiciu. Cu alte cuvinte, blocarea roții nu pedepsește, ci constrânge.”
Totuși, situația devine complicată atunci când blocarea roților nu este dispusă printr-un proces-verbal oficial: „Blocarea roților, fără să existe o constatare a contravenției de către poliție, nu ar putea fi o măsură legală și poate fi atacată în contencios administrativ”, avertizează Irina Elena Voicu.
Firme private și „delegare de autoritate”
Una dintre cele mai frecvente nemulțumiri din discuțiile online este că măsura e aplicată de firme private, nu de poliția locală. Avocata confirmă că situația trebuie analizată atent: „Externalizarea către o firmă privată este legală doar dacă se face în baza unui contract de prestări servicii publice, conform Legii 51/2006 privind serviciile comunitare de utilități publice, coroborată cu Legea 100/2016 privind concesiunile de servicii. Dacă primăria nu respectă aceste condiții – nu există hotărâre de Consiliu Local care să stabilească cadrul, tarifele și competențele – externalizarea devine un abuz administrativ mascat.”
Altfel spus, o firmă privată nu poate exercita prerogative de putere publică fără o bază legală expresă. În absența acesteia, măsura se poate contesta în instanță.
Amendă plus blocare – dublă sancționare?
„Nu, în principiu nu”, explică Irina Voicu. „Amenda aplicată de poliție sancționează fapta contravențională, în timp ce blocarea roții este o măsură tehnico-administrativă de oprire a folosirii vehiculului până la achitarea taxei de deblocare.” Totuși, dacă ambele măsuri sunt aplicate fără bază legală clară, pot fi atacate simultan: amenda – prin plângere contravențională, iar blocarea – prin acțiune în contencios administrativ.
„Orice taxă locală trebuie stabilită prin hotărârea Consiliului Local, nu direct de primar sau de firma privată”, precizează avocata, invocând Legea 273/2006 privind finanțele publice locale. „Dacă taxa este impusă prin decizie administrativă a primarului sau direct de operatorul privat, aceasta este ilegală și poate fi anulată. Iar dacă blocarea roții continuă nejustificat după plata taxei, ea poate fi asimilată unui sechestru de fapt asupra bunului personal, încălcând dreptul de proprietate garantat de Constituție și de Protocolul nr. 1 la CEDO.”
În astfel de cazuri, proprietarul poate cere daune materiale și morale pentru restrângerea nelegală a folosinței bunului.
Cum poate acționa cetățeanul
Conform legii, șoferul are două căi: dacă există proces-verbal de amendă, poate formula plângere contravențională; dacă nu, poate depune acțiune în contencios administrativ împotriva măsurii de blocare sau a taxei impuse.
Cetățenii pot cere pe loc documentele operatorului: contractul de delegare, autorizația și legitimația emise de primărie. „Refuzul de a le prezenta este indiciu clar al unei intervenții neautorizate, pasibile de plângere la poliție sau la instanță”, spune Irina Voicu.
În paralel cu analiza juridică, discuția de pe Reddit a rămas un barometru al frustrării urbane. „Poza e de pe strada Bălțița. Trotoarul acela nu e folosit niciodată. Zona e plină de blocuri de 8 etaje și nu există locuri de parcare. Cererea la primărie rămâne în aer, pentru că nu există locuri fizic disponibile”, a scris un utilizator. „Ceea ce se întâmplă acolo e abonament la banii cetățeanului de rând. Nu sunt soluții, e doar o fabrică de bani.”
Alții susțin contrariul: „Să le blocheze mai des. În Sectorul 4 chiar poți merge pe trotuar, ceea ce e incredibil în București.”
Se încarcă comentariile...
