Un potir de la 1700 dispărut de aproape 100 de ani va reveni la Braşov. A fost găsit în Germania la o licitaţie unde era scos la vânzare
0
Un potir vechi de câteva secole care aparţine Bisericii Evanghelice va reveni la Braşov după ce a fost găsit în Germania. Un consilier local a reuşit să blocheze licitaţia şi să recupereze astfel potirul care va ajunge înapoi la Biserica Sfântul Bartolomeu.
Potirul datează din jurul anului 1700 şi a dispărut din Biserica Sfântul Bartolomeu de aproape 100 de ani. Nu se cunosc exact circumstanţele, dar se pare că a dispărut în 1917, când trupele româneşti se apropiau de Braşov. A fost dat atunci un ordin ca saşii să părăsească Braşovului, iar aceştia au ascuns mai multe obiecte liturgice. Nu le-au mai găsit când au revenit acasă. Unde anume a stat potirul aproape 100 de ani nu se ştie încă. A reapărut însă anul trecut la o casă de licitaţie din Germania. Când a văzut anunţul profesorul avocat Arnold Ungar, care este şi consilier locale din partea FDRG a reuşit să blocheze licitaţia şi să recupereze potirul. Nu se mai poate dovedi dacă a fost sau nu furat, deci nimeni nu va mai fi pedepsit. Acesta va fi adus joi la Braşov, iar duminică de hramul Bisericii Sfântul Bartolomeu va fi şi resfinţit.
„Când am aflat, printr-un avocat din Germania am obţinut o ordonanţă prezidentială provizorie de suspendare a licitaţiei. Am făcut plângere penală în România, iar procurorii români, în colaborare cu parchetul german, au mai indisponibilizat încă odată potirul, ca să nu poate fi vândut. S-a ajuns la concluzia că, după o sută de ani, nu se mai poate stabili dacă s-a furat şi cine este vinovat. În acest context, casa de licitaţie a fost de acord să redea comunităţii săseşti din Braşov potirul, contra unei sume modice“, a declarat pentru newsbv.ro Arnold Ungureanu.
Biserica Sfântul Bartolomeu, cea mai veche clădire din Braşov
Biserica Sfântul Bartolomeu de pe strada Lungă datează din secolul al XIII-lea, chiar de la 1223, după cum susţin unele surse istorice. Cea mai veche clădire din Braşov este acum obiectiv turistic.
Întemeietorul acestei biserici a fost Herman von Salza, conducătorul ordinului cavalerilor germani. Biserica are o lungime de 55 metri. Coloanele bisericii sunt sprijinite de socluri puternice şi sunt terminate de capitelurile în stil pre-gotic. Pictura de pe pereţii bisericii impresionează prin motivele romanice şi gotice. Ulterior cutremurului de la 1822 altarul a fost refăcut în stil clasicist, s-a instalat o nouă orgă cu 25 de registre. În anul 1923 a fost instalat ceasul din turn.
Ceasul solar care arată ora exactă
Pe lângă vârsta venerabilă, frumoasa biserică are şi un cea solar funcţional, dar ascunde şi multe mistere. Nimeni nu ştie exact când a fost pictat ceasul solar, dar se pare că este de-o vârstă cu biserica. Ca să aflaţi ora exactă trebuie să urmăriţi cu mare atenţie umbra unei limbi care cade pe un cadran pe care se află cifre romane şi arabe, de la 1 şi până la 12. Pe măsură ce soarele se mută în timpul zilei, la fel face şi tija metalică, iar umbra cade astfel pe altă cifră. Ora arătată este una exactă.
„Ceasul solar este una dintre piesele de rezistenţă ale bisericii. Dacă te uiţi cu atenţie şi urmăreşti umbra care cade peste tijele ceasului atunci poţi afla ora exactă. Poate fi considerat şi acum, când descoperirile au invadat epoca modernă, o adevărată capodoperă a ştiinţei. Dacă ştii să-l urmăreşti arată ora exactă. Nu s-a putuy stabili cu certitudine de când datează acest ceas, dar este posibil să aibă aproape 800 de ani, la fel ca şi biserica“, a spus Marian Istudor, istoric.
Legede şi tuneluri secrete
O legendă care este şi acum la fel de vie ca acum câteva sute de ani este aceea că primele fonduri pentru construcţia bisericii au venit de la trei orfane extrem de credincioase. Se spune că acestea şi-ar fi donat toată averea strânsă în timpul vieţii bisericii şi, în semn de recunoştinţă, ar fi fost înmormântate sub altar.
O altă legendă spune că biserica ar fi avut un tunel special de fugă care ar fi ajuns până la strada Lungă. Acesta ar fi fost folosit de localnici în timpurile medievale pentru a-şi ascunde provizii şi pentru a scăpa de cotropitori. Se spună că şi comuniştii şi securitatea ar fost folosit acest tunel pentru misiuni secrete, dar sunt date exacte în acest sens. Legenda este susţinută şi de unele descoperiri recente. În urmă cu nouă ani în cartierul cu acelaşi nume pe strada Lanurilor s-a descoperit un capăt de tunel în timpul demolării unei clădii. Se spune că acesta ar ajunge până la Biserica Sfântul Bartolomeu, dar nu s-au făcut cercetări mai amănunţite. „Existenţa unui tunel este plauzibilă deoarece toate bisericile puternic fortificate aveau căi de acces secrete care erau folosite în timpul invaziilor. Tunelurile erau folosite pentru depozitarea proviziilor, dar şi pentru adăpostirea oamenilor în timpul invaziilor tătarilor sau turcilor. Descoperirea de acum nouă ani vine în sprijinul acestei idei, chiar dacă este greu de făcut săpături erheologice în zonă datorită dezvoltării urbane“, a mai spus istoricul.
Muzeu pentru turişti
Biserica Sf. Bartolomeu se află la capătul Străzii Lungi, la poalele dealului Şprenghi, loc în care s-a constituit primul nucleu urban medieval al Braşovului. Turiştii care vizitează acest lăcaş de cult pot merge şi muzeul etnografic, deschis în anul 2003, al cărui patrimoniu cuprinde peste 1500 de exponate. Sunt expuse aici, din donaţiile emigranţilor, piese de mobilier, costume populare săseşti, ţesături şi diverse unelte. Toate acestea recreează o gospodărie tipic săsească în Biserica Sfântul Bartolomeu din Braşov. Nu există taxă de intrare.
Se încarcă comentariile...
