PORTRET/ BRĂILA: Adriana Bogatu este profesoara care pregăteşte genii

Autor de cronici teatrale şi proză, profesor de Limba şi literatura română, Adriana Bogatu pregăteşte mici genii. Este îndrăgostită de operă şi de Maria Callas. Adriana Bogatu face parte din elita intelectualităţii brăilene, fiind dascăl la cel mai vechi şi renumit liceu brăilean, Colegiul Naţional "Nicolae Bălcescu".

A debutat ca autor de cronică teatrală în revista "Dialog" a Universităţii "Alexandru I. Cuza" din Iaşi, publicând constant, până la sfârşitul studenţiei, în 1989.

"Îi datorez bunicului meu patern pasiunea pentru arta de la luminile rampei. Angajat al Teatrului Naţional din Bucureşti în perioada interbelică, a rămas până la sfârşitul vieţii legat de scenă şi de lumea din spatele cortinei. Când am început să scriu despre spectacole, multe dintre codurile artei dramatrice îmi fuseseră demult descifrate de el, facilitându-mi demersul cronicăresc", ne-a mărturisit prof. Adriana Bogatu.

În 1987, a realizat un scenariu pentru televiziune după nuvela eminesciană "Sărmanul Dionis".

Totodată, în 2009, a publicat "Confesiuni ipotecate sau roman pentru un singur cititor", la Editura "Aldo Press", Bucureşti. În prezent, pregăteşte volumul de nuvele "Imunităţi pierdute".

Performanţă

În anul 1996, Adriana Bogatu a obţinut prin concurs naţional postul de profesor titular de Limba şi literatura română la Colegiul Naţional "Nicolae Bălcescu".

"În CNNB, performanţa este cotidianul nostru. Este o şcoală-blazon. O citadelă. Elevii pe care îi pregătim nu intră într-o competiţie locală, naţională sau europeană gândindu-se dacă vor urca pe podium, ci întrebându-se pe ce treaptă vor sui la final. Privilegiul nostru e acela de a lucra zi de zi cu oameni dăruiţi de Dumnezeu cu inteligenţă", ne-a spus dascălul de la "Bălcescu".

Prof. Bogatu a mai spus că întâlnirea cu ei este o continuă provocare pentru profesorii care, vorba scriitorului, "trebuie să răspundă la întrebările Sfinxului înainte ca acesta să le fi gândit".

Fiecare an şcolar are bucuriile lui majore. Cu "elevele de nota 10 ale Brăilei", Miruna Dănăilă şi Otilia Bâcâilă, a lucrat din clasa a cincea. Miruna a fost olimpică naţională la Limba română şi la Concursul naţional "+- poezie".

"Am trăit, recent, bucuria de a avea nu mai puţin de trei copii pe podiumurile naţionale. Miruna Elena Vlad dintr-a V-a a obţinut Premiul I la Concursul "Poveştile cangurului", organizat de MECT şi de Fundaţia Europeană "Sigma", intrând în proba de baraj alături de alţi 450 de elevi", ne-a precizat reputatul profesor.

La acelaşi concurs, Laura Roşcan, clasa a IX-a, a primit Premiul II, iar Miruna Maria Bercariu, dintr-a V-a, două Premii Speciale la Olimpiada Naţională de Comunicare, Limbă şi literatură română "Ionel Teodoreanu", Iaşi, impresionând prin maturitatea abordării subiectelor propuse.

Profil:

Născută: 26 martie 1967, Brăila.
Studii: Facultatea de Filologie a Univ. "Alexandru I. Cuza" Iaşi, master în Administraţie şi Relaţii Publice.
Ocupaţie: Profesor la Colegiul Naţional "Nicolae Bălcescu".
Familie: Căsătorită, doi copii.

Întrebări şi răspunsuri:

Ne puteţi prezenta şi alţi elevi merituoşi ?
"La faza judeţeană a Olimpiadei, pe lângă Miruna Bercariu, de pe Locul I, podiumul a fost completat de alţi doi elevi, din aceeaşi clasă: Ştefan Popa (Locul II) şi Miruna Elena Vlad (Locul III)".

Ce ne puteţi spune despre Faza Naţională a Olimpiadei de Limba şi literatura română?
"Veterană a participărilor la această confruntare, Alexandra Struţă, din clasa a IX-a, elevă a CNNB din clasa a V-a, a participat la Faza Naţională a Olimpiadei de Limba şi literatura română, desfăşurată la Ploieşti, unde a obţinut două menţiuni".

Ce-i place

„Îmi plac oamenii care te privesc în ochi şi când urci şi când cazi. Prefer răspunsul tranşant, oricât de dureros ar fi el uneori, ezitărilor mâloase. Îmi place scriitorul Octavian Paler. Sunt pentru totdeauna îndrăgostită de operă şi de Maria Callas".

Ce nu-i place

"Nu-mi place provizoratul, indiferent de sorgintea lui. Nu-mi plac ceasurile, pentru că anulează frumuseţea exerciţiului omenesc de a cocheta vremelnic cu eternitatea".