Hramul Bisericii Greceşti – emblema Brăilei de altădată

Biserica Greacă a îmbrăcat straie de sărbătoare

Buna Vestire sau „Blagoveştenia" este prima sărbătoare închinată Maicii Domnului. Ridicată pe vremea lui Cuza Vodă, de către membrii Comunităţii Elene, Biserica „Buna Vestire", monument istoric ce îmbină stilul bizantin cu cel gotic-renascentist, domină Centrul Vechi.

Cunoscut sub numele de „Biserica Greacă", lăcaşul sfânt de pe Calea Călăraşilor, în plin sit istoric al Brăilei, si-a pus straie de sărbătoare. Încă de ieri, brăilenii se pregăteau să meargă la Sfânta Liturghie, ca să aducă darurile lor la binecuvântare.

Astăzi, de „Balgoveştenii", este şi dezlegare la peşte. „Mergem în fiecare an, de Buna Vestire, la Biserica Greacă. Am prins vremurile când aici se ţinea slujbă în limba greacă şi în limba română. Ne rugăm pentru morţii noştri şi pentru sănătatea copiilor", ne-a spus Tiţa Dragomir, o credincioasă de pe B-dul Independenţei.

Loc de pelerinaj la sărbătoarea Izvorului Tămăduirii

Piatra de temelie a Bisericii Greceşti a fost pusă la data de 8 septembrie 1863, cu aprobarea lui Alexandru Ioan Cuza. Ridicată după un plan al arhitectului Avraam Ioanidis, din Brusa (Asia Mică), biserica a avut meşteri zidari aduşi tocmai din Italia.

Materialele folosite au fost tot din Italia. La acea dată, 300 de fruntaşi greci din Brăila, reuniţi în clubul lui Ioan Rally (actualul Teatru Maria Filotti) au decis înfiinţarea unei „comunităţi a coloniştilor eleni", având ca prim obiectiv ridicarea unei biserici somptuoase, pentru ei şi pentru navigatorii celor 800 de corăbii greceşti ce soseau anual în Portul Brăilei.

Sfinţită de PS Melchisedec al Dunării de Jos, în 1872, biserica era unică în această parte a Europei, devenind în scurt timp un simbol al oraşului.

Pictura a fost realizată de către Gheorghe Tattarescu, grecul C. Liochis şi pictorul Belizarie, în trei etape, iar uriaşele candelabre sunt din cristal de Boemia. Catapeteasma, lucrată în foiţă de aur, este opera meşterilor aduşi de la Constantinopol.De câţiva ani, biserica a devenit loc de pelerinaj la Izvorul Tămăduirii.

„Am stat ore în şir la coadă, pentru agheazmă, în prima vineri de după Paşti, când este Izvorul Tămăduirii. De fiecare dată, Dumnezeu mi-a ajutat. Ca mine au fost sute, mii de brăileni, dar şi credincioşi veniţi din alte judeţe ale ţării. La aşa vremuri, numai credinţa în Cel-de-Sus ne-a rămas" - Tudora Modreanu, 45 ani, pelerin.