Şomerii cer salarii ca-n Occident, dar au pretenţii: vor joburi uşoare

Patronii firmelor se plâng că au sute de locuri vacante, iar şomerii care ajung la ei strâmbă din nas când află ce trebuie să lucreze. Numeroase persoane preferă lenea întrucât primesc bani din străinătate.

În judeţ sunt înregistrate peste 5.700 de persoane care, teoretic, îşi caută un loc de muncă, dar în realitate foarte puţini sunt cei care acceptă job-urile oferite de piaţa muncii. „Am ajuns să fac campanii prin localităţile judeţului poate găsim şomeri care să fie dispuşi să muncească. Nici vorbă de aşa ceva. Le oferim locuri de muncă, cursuri de recalificare,  iar ei le refuză. Refuză salarii de peste 1.000 de lei pe lună, în condiţiile în care sunt oameni cu studii superioare care lucrează pe aceşti bani“,  a spus Sorin Şologon, directorul AJOFM Botoşani.

„Şomerii pretind salarii astronomice“
Acesta a mai precizat că legea prevede că dacă un şomer refuză de două ori un loc de muncă pierde definitiv dreptul la orice ajutor din partea statului, dar, a completat Sorin Şologan, „nici măcar această sancţiune nu-i sperie“. Din numărul total al botoşănenilor fără loc de muncă, doar 3.770 mai primesc şomaj, iar peste 500 au pierdut orice formă de ajutor social  pentru că au refuzat categoric să muncească.
Patronii marilor firme din Botoşani susţin că tot mai greu găsesc oameni dispuşi să muncească. În momentul de faţă sunt firme care caută să angajeze zeci de oameni şi nu au de unde să-i ia.

„Este o situaţie alarmantă. Chiar acum am disponibile 60 de posturi de confecţioner şi nimeni nu vine să se angajeze. Ofer un venit net de 1.000 de lei, în care sunt incluse şi bonuri de masă şi nu am pe cine să angajez. De la începutul anului ne confruntăm cu o lipsă acută de forţă de muncă. Problema este că cei care sunt dispuşi să muncească pleacă în străinătate unde preferă să  lucreze la negru decât să lucreze cu acte legale aici“, a declarat Mihai Tincu, om de afaceri care administrează mai multe fabrici de confecţii din Botoşani.

Aceeaşi situaţie este şi în construcţii, unde firmele sunt nevoite să-şi caute singure muncitori pentru că din rândul şomerilor nu vine nimeni să se angajeze. „Puteţi scrie cu titlu mare pe prima pagină că nu mai vrea nimeni să muncească. Toţi şomerii repartizaţi la mine cer negaţie scrisă sau pretind nişte salarii astronomice ca să-i refuz la angajare. Am ajuns să înfiinţez departament special de recrutare a forţei de muncă şi să calific pe banii mei muncitori pe care să-i cresc şi să-i am în firmă“, a declarat Victor Mihalachi, partronul unei firme de construcţii cu peste 850 de angajaţi. Cel mai greu le este fermierilor care riscă să rămână cu recoltele neculese de pe câmp deoarece nu găsesc oameni la muncă. Pentru o zi la munci agricole se oferă minim 50 de lei şi masă. Dacă ar munci 20 de zile pe lună, un zilier ar putea câştiga uşor 1.000 de lei, însă puţini sunt cei care acceptă joburi în agricultură.

„Ţăranul preferă să stea la birt cu berea în faţă“
„În fiecare an avem aceleaşi probleme. Ţăranul român preferă să stea degeaba sau să cinstească o bere la birt  decât să câştige bani muncind. Majoritatea pleacă în Italia sau Spania unde muncesc din greu, iar ceilalţi care rămân acasă au pretenţia să fie plătiţi ca în Occident, dar să lucreze ca în România“, a spus şi Ovidiu Portariuc, patronul unei ferme vegetale cu peste 2.000 de hectare de teren. Producătorii agricoli spun că recolta din acest an este foarte bună, dar că nu are cine să o strângă de pe câmp pentru că ori nu găsesc forţa de muncă necesară, ori nu-şi permit să plătească atât cât cer zilierii.

„Salariul de 1.000 de lei, bătaie de joc“ 

În timp ce patronii se plâng că nu găsesc oameni care să muncească, şomerii spun că salariile oferite şi condiţiile de muncă sunt mizerabile. Mulţi dintre cei care nu muncesc au rude care lucrează în străinătate şi le trimit bani în ţară cu care se descurcă decent. În plus, mulţi dintre ei muncesc la negru pe la diferite firme. Vasilica Moisă este una dintre botoşănencele care a beneficiat de şomaj, dar care l-a pierdut pentru că a refuzat de două ori un loc de muncă oferit de AJOFM.

„Am lucrat 12 ore pe zi“
Femeia, în vârstă de 45 de ani, are doi copii şi singurul venit din casă este cel al soţului, care lucrează pe un şantier în Spania şi trimite lunar bani acasă. Botoşăneanca este confecţioneră şi a lucrat într-o fabrică de profil de la 18 ani. Acum nu mai vrea să lucreze pentru că salariul este mic şi munca prea grea. „Am lucrat şi câte 12 ore pe zi până m-am îmbolnăvit din cauza chimicalelor din materiale şi m-au dat afară. La calificarea mea doar în confecţii pot lucra, dar este prea greu pentru mine. Cu 1.000 de lei salariu în confecţii este bătaie de joc. Ştiu cum este munca în fabrica de confecţii şi nu vreau să mai lucrez acolo. Eventual o să mă înscriu la o postliceală sanitară, dar în confecţii nu mă întorc“, a spus femeia.