Locul din capătul României colonizat cu mame chinuite. 40 de familii au cerut rezidenţă în satul unde sunt case gratuite

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Conceştiul, un sat din judeţul Botoşani este colonizat cu oameni din toată ţara FOTO Cosmin Zamfirache
Conceştiul, un sat din judeţul Botoşani este colonizat cu oameni din toată ţara FOTO Cosmin Zamfirache

Primarul comunei botoşănene Conceşti a avut o iniţiativă unică în România. A mediatizat faptul că pune la dispoziţie locuinţe gratuite şi locuri de muncă pentru familiile cu mulţi copii care vor să ia viaţa de la capăt. În numai câteva săptămâni, a înregistrat 40 de cereri, ale unor oameni din Hunedoara, Iaşi, Constanţa sau Alba Iulia.

Pe drumul către Ucraina, la 5 kilometri de Darabani, ultimul orăşel de la graniţa nord-estică a României, la marginea unei păduri dese se iveşte către dreapta un drum perfect asfaltat, o raritate în acest colţ de ţară. La capătul asfaltului şi dincolo de pădurice se află satul Conceşti, un cătun tipic nordului Moldovei, cu oameni sănătoşi, dintr-o bucată şi foarte muncitori. 

Trăiesc izolaţi în mijlocul naturii, uneori aproape neîmblânzită, la graniţa Uniunii Europene. 

Puţini ştiau până la începutul acestui an de existenţa acestui cătun nord-moldav, ascuns de pădurile Darabaniului. Astăzi însă Conceştiul are o notorietate de invidiat chiar şi de către locuitorii reşedinţei de judeţ. 

Este propabil destinaţia numărul 1 pentru familiile sărace şi cu mulţi copii, nu doar din judeţul Botoşani, dar şi din ţară. Cel care a scos Conceştiul din anonimat este edilul comunei, Costel Nazare. Primarul disperat că rămâne fără oameni în sat din cauza scăderii natalităţii a alocat bani din bugetul local şi a promis tuturor familiilor cu mulţi copii o casă gratuită plus ceva de muncă, dacă se mută şi îi repopulează satul.

nazare

 Primarul Costel Nazare din Conceşti FOTO botosaneanul.ro

Anunţul a declanşat o mini-mişcare de colonizare a Conceştiului. „A trebuit să luăm o decizie fiindcă populaţia a scăzut dramatic în comună. Sunt tot mai puţini copii, iar oamenii sunt bătrâni. Dintre tinerii rămaşi, mulţi pleacă în străinătate. Conceştiul are doar 2.250 de oameni, dintre care majoritatea sunt de peste 60 de ani“, spune Costel Nazare, primarul din Conceşti. De altfel, populaţia comunei aproape s-a înjumătăţit în ultimii 20 de ani.

40 de cereri din toată ţară

Prima condiţie pusă de primar a fost ca cei care vin să fie tineri şi cu mulţi copii. În schimb, coloniştii primesc o casă gratuit în Conceşti. Primarul a alocat şi suma de 250.000 de lei, la sfârşitul anului trecut, din bugetul local şi au fost cumpărate sau amenajate cinci case părăsite de pe teritoriul comunei. 

Primarul a anunţat că la Conceşti este canalizare, cablu TV, internet şi curent electric, plus câteva magazine săteşti. În aceste condiţii, pentru familiile sărace din toată ţara, Conceştiul, cătunul de la graniţa de nord a României, a devenit un paradis. În prima lună a acestui an au fost înregistrare oficial, spun reprezentanţii administraţiei locale, 40 de cereri de la oameni din toată ţara. S-a respectat prima regulă, familii tinere cu mulţi copii, dar şi principiul „primul sosit, primul servit“. Au venit la Conceşti opt familii, numărul de case fiind suplimentat. 

casa

Cei care se mutau în Conceşti primeau o casă de la Primărie FOTO Cosmin Zamfirache

În acest moment, locuiesc în comună „colonişti“ din Hunedoara, Iaşi, Botoşani, Alba Iulia şi Constanţa. Pentru aceştia din urmă, casa se află în proces de amenajare. Pe lângă cei aflaţi deja în comună, şi-au arătat interesul de a veni la Conceşti şi migranţi din Buzău, Argeş sau din alte zone din Transilvania, dar mai ales din judeţul Botoşani. „Casele au fost reparate pentru a putea fi locuite, au utilităţi, tot ce le trebuie. Inclusiv noi, la Primărie, lucrăm pentru a le face actele pentru ajutoarele sociale sau pentru înscrierea copiilor la şcoală. Sunt mulţi interesaţi să vină aici în comună“, spune Mariana Ilaş, secretarul comunei Conceşti. 

Femei singure cu o casă de copii

Există de altfel o caracteristică a „coloniştilor“ de la Conceşti. Majoritatea sunt mame singure cu o mulţime de copii, care au fugit de bărbaţii agresivi sau foarte vicioşi. Una dintre acestea este Valentina Sotir, o ieşeancă de 42 de ani din Deleni. Femeia are opt copii, dintre care cel mai mic abia are 2 ani. A fugit pur şi simplu de acasă fiindcă nu mai suporta traiul alături de tatăl copiilor. „Am plecat după ce am văzut un articol într-un ziar despre ceea ce vrea să facă primarul de aici. La Deleni, stăteam cu chirie şi nu era bine deloc. Aici avem toate condiţiile. Am venit cu toţi copii“, spune femeia.

sotir

 Valentina Sotir cu patru dintre copii săi FOTO Cosmin Zamfirache

Ieşeanca îşi cară copilul în braţe şi zâmbeşte, arătând casa bătrânească în care a fost cazată şi spune că este fericită. „Este cald şi bine şi nici nu plătesc chirie. Este casa mea, domnule“, spune Valentin Sotir. Alături de ea, chiar în aceeaşi curte, tot într-o casă bătrânească, locuieşte o tânără din Darabani, venită şi ea să colonizeze Conceştiul. Este veselă şi întinde rufe la uscat alături de fiica ei. Spun că nu au avut niciodată un loc al lor şi îşi fac cruce că au ajuns la Conceşti, cătunul din apropierea pădurilor de la graniţă.

De pe Valea Jiului în Conceşti

Poate cea mai pitorească apariţie la Conceşti, în valul de „colonizare“ de la începutul anului, este o familie din Valea Jiului. Claudia Roşu este din Vulcan şi este tot o mamă singură. Locuieşte într-o casă bătrânească de la marginea drumului, alături de cei şase copii ai săi, pe care i-a adus din Valea Jiului. A fugit de acasă tot după ce s-a săturat de traiul greu, spune ea, cu bărbatul său. „Am luat maxi-taxi, m-am suit în tren şi am venit la Botoşani. Apoi, până aici, cu ce-am găsit. Eu nu ştiam unde este Conceşti. Nici nu ştiam că există satul ăsta, dar am întrebat la gară şi apoi tot aşa“, spune hunedoreanca. 

rosu claudia

Claudia Roşu este din Vulcan FOTO Cosmin Zamfirache

Acum stă pe prispa casei moldoveneşti şi aproape îi vine să plângă. Aici, la capătul României, şi-a găsit liniştea. „Este foarte bine aici. Aer curat, nu ca acolo, şi linişte, foarte multă linişte. Fără scandaluri. Aici oamenii sunt foarte cuminţi şi primitori“, spune Claudia Roşu. Fiul ei cel mare, Alexandru, spune că a fost luat la muncă de primar şi deja câştigă nişte bani. Mama sa munceşte cu ziua şi aşteaptă căldura să se apuce de ce ştie ea mai bine. „Acolo, la Vulcan, urcam prin pădure şi culegeam afine şi alte fructe de pădure, ciuperci şi altele şi le vindeam“, spune Claudia Roşu. Spune că abia a luat legătura cu familia. A vorbit doar cu mama şi cu fratele, urmând ca aceştia să o viziteze. 

Ajutaţi de oamenii din sat

Oamenii din sat i-au ajutat pe „colonişti“. Au pus mâna şi au ajutat la repararea caselor, dar mai ales femeile în vârstă le-au adus haine pentru copii şi mâncare. „Ştiam că-s năcăjiţi. Au mulţi copii, mai ales femei singure. Le-am mai dat hăinuţe şi mâncare şi ce mai găseam că le trebuie. Este bine că au venit, că aici îmbătrânim şi rămâne satul gol“, spune Viorica Alexandru, o bătrână din sat. Vecinii îi ajută şi să se integreze. „Le mai spunem care-s obiceiurile, ce cuvinte avem noi aici şi mai facem schimb. Ne mai învaţă şi ei“, spune râzând pe după gard, Dina Păltinişanu, vecina noilor colonişti veniţi din Hunedoara.

viorica


Viorica Alexandru este unul dintre sătenii care i-au ajutat pe colonişti FOTO Cosmin Zamfirache

33 de copii au ajuns în sat

Autorităţile spun că salvarea satului pe viitor depinde de stabilirea oamenilor în Conceşti. „Este nevoie de noi locuitori pe termen lung, cu copii. Suntem conştienţi că sunt familii mai nevoiaşe, dar se adaptează şi se integrează. Copiii unora deja sunt la şcoală. Erau probleme şi cu clasele, că erau puţini copii. Acum lucrurile se echilibrează“, spune secretarul comunei. Noii colonişti au adus în sat nu mai puţin de 33 de copii, adică o clasă întreagă. Mai mult decât atât primarul din Conceşti, se gândeşte să mai facă între 6 şi 10 case pentru a repopula satul.

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele ştiri:

Municipalitatea a cheltuit 20.000 de lei pe un studiu sociologic ca să afle că, în Alexandria, nu s-a schimbat mare lucru în ultimii trei ani

Spaţiile comerciale din centrul Bacăului, din clădirile cu bulină roşie, pot funcţiona. Ce tertip au găsit autorităţile locale pentru a ocoli legea

Botoşani



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite