Cum se distrau bogaţii în „splendidul târg de provincie al Botoşaniului“: de la sălile de bal frecventate de regii României la teatrele particulare şi berăria lui Bucă

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Vechea Prefectură a Botoşaniului este locul unde s-au organizat o vreme baluri la Botoşani FOTO Arhivele Naţionale
Vechea Prefectură a Botoşaniului este locul unde s-au organizat o vreme baluri la Botoşani FOTO Arhivele Naţionale

La începutul secolului XX, Botoşaniul era un oraş de provincie cochet, locuit deopotrivă de boieri de viţă veche, de negustori sau industriaşi bogaţi dar şi de micii patroni de prăvălii, calfe, simplii angajaţi. Deşi molcom, Botoşaniul găzduia petreceri şi distracţii de pomină ale oamenilor cu bani ai oraşului.

Botoşaniul acum 100 de ani, mai precis la început de secol XX era un prosper târg de provincie, spun istoricii. În aceea perioadă la Botoşani, considerat după Iaşi şi Galaţi al treilea oraş ca importanţă economică din Moldova, deţinea o companie de mori cu aburi, medalitate la expoziţiile de tehnică din Paris, şi prin intermediul cărora, Botoşaniul o zonă agricolă, exporta în Germania sau Franţa, făină de cea mai bună calitate. 

Totodată târgul beneficia de iluminat electric, prin marea uzină electrică făcută după planurile lui Anghel Saligny, ca de altfel şi cele mai moderne hale de lactate şi carne din România,proiectate de acelaşi arhitect.Din 1914, Botoşaniul avea şi un superb teatru de sine stătător, deşi teatru se juca la Botoşani încă de la începutul secolului al XIX lea în clădirii particulare.

strada

 Botoşaniul de altadata

La toate acestea se adaugă, 12 tipografii, ateliere meşteşugăreşti, un dealer auto renumit în toată ţara, librării, societăţi muzicale şi chiar lojă masonică. În Botoşaniul începutului de secol XX însă renumite erau şi petrecerile bogătaşilor. Răsunătoare erau chiolhanurile, spun istoricii ale maganaţilor Botoşăneni, muzica şi râsetele răzbătând fie din sălile de bar, fie din berările de lux, special amenajate pentru cei care făceau banii să zornăie.

Sala de bal unde a dansat şi regele Ferdinand

Oamenii cu bani ai Botoşaniului, erau fie urmaşii marilor neamuri boiereşti, precum Saint Georges, Ventura, Callimachi, Ciomac, Curt sau Ghica, fie armenii şi evreii îmbogăţiţi din comerţ şi industrie, precum marea familie Goilav sau familia evreiască Abramovici. Sălile de bal erau preferate la diferite onomastici sau evenimente importante, precum sosirea regelui Ferdinand I la Botoşani în două rânduri în 1917 la bunul său prieten Beriş Moscovici un bancher de origine evreiască, sau chiar al lui Carol I la manevrele regale din 1906.

croitorie

 Botoşaniul avea croitorii de lux 

”Fiecare casă impozantă, a oamenilo bogaţi ai Botoşaniului, avea un salon, unde se petrecea cu diferite ocazii. Erau ca nişte săli de bal ceva mai mici, dar care puta găzdui o adunare festivă. Ţinutule erau fastuoase, aduse din Viena, Paris sau Berlin. Erau oameni bogaţi care-şi permiteau şi haine scumpe şi puteau servi şi tot felul de delicateste la masă”, spune istoricul Gheorghe Median. Una dintre cele mai mari săli de bal, unde se adunau bogaţii Botoşaniului, era marea sală a fostei Prefecturii, cu un candelabru uriaş de cristal, adus special din Viena, dar şi plină de oglinzi veneţiene şi ornamente cu foaie de aur. 

Aici ar fi dansat regele Ferdinand când a vizitat Botoşaniul, la marele bal dat în cinstea lui, doar cu oamenii de vază ai oraşului. Totodată renumită era şi sălile de la Casele Sommer dar şi de la Clubul Partidului Liberal sau Clubul Ligii Comerciale. Istoricii spun că pe lângă delicatelsele europene, erau servite preparate neaoş moldoveneşti care făceau deliciul boierilor şi mai ales al vizitatorilor din alte ţări. Ţinutele preferate ale boierilor şi bogătaşilor din Botoşani erau făcute după croi austriac, acesta fiind preferat. De altfel la Botoşani exista pe Calea Naţională în aceea perioadă şi o croitorie de lux.

Petrecerile pe gheaţă

O altă distracţie a bogaţilor, era iarna patinatul. Obişnuiau să meargă în Grădina Publică ”Vârnav”, astăzi Parcul ”Mihai Eminescu” şi pe lacul îngheţat patinau. Pe malurile lacului erau amplasate bănci menţinute încălzite de servitori, dar şi diferite gherete cu băutură caldă şi gustări pentru boiernaşi care patinau pe lac. Când venea vara, locul, o adevarată pădurice încântătoare despre care pomeneşte cu drag şi poetul Mihai Eminescu, echipajele bogaţilor, cu servitori, copii şi valeţi, se plimbau pe la umbra copacilor, jucau badminton sau sporovăiau în umbra foişoarelor.

Petrecerile de la berăria lui Bucă

Verile toride îi făcea chiar şi pe cei mai bogaţi să părăsească saloanele şi sălile de bal şi bărbaţii luat cu asalt berăriile de lux din fosta piaţă Carol I, astăzi Centrul istoric al oraşului, plin de clădiri de patrimoniu de secol XIX şi XX. La parterul caselor lucrate cu meşteri străini erau magazine şi berări. Una dintre cele preferate de oamenii cu bani era berăria lui Bucă. Aparţinea propriu-zis unui evreu la fel de bogat numit în oraş ”Bucă” Wenstein.

berarie

 Berăriile Botoşaniului de altadată

”Aceată berărie era de lux. Aici veneau doar oamenii cu bani. Serveau gustări de lux şi beau cea mai bună bere. Chiar şi localul era poziţionat pentru a satisface toate nevoile. Vara era răcoare, iar iarna cald. Era unul dintre locurile preferate ale protipendadei mai ales în sezonul cald”, spune Median. Aici era servită ca şi la ”Calul Bălan”, o altă crâşmă renumită a Botoşaniului, celebra bere Cişmea. Era produsă la Botoşani, dar era de lux, după reţete germane şi austriece şi cu o apă, despre care se spunea că are proprietăţi magice şi curgea la câţiva kilometri în afara târgului. Bineînţeles mare parte din producţia de bere Cişmea lua drumul exportului, fiind preferată în Ungaria şi Austria.

Maşinile bogaţilor din Botoşani

Oamenii cu bani ai târgului, au putut să se plimbe cu maşina încă din primii ani ai secolului XX. Nu trebuiau să meargă la Bucureşti pentru a-şi cumpăra maşină. Din contră mulţi bucureşteni veneau la Botoşani pentru un autoturism de cea mai bună calitatea. Şi asta fiindcă unul dintre primii dealeri auto din România îşi avea deschisă afacerea în Piaţa Carol din Botoşani.

Se numea Carol Ankele şi era un bogat negustor armean, care aducea direct din Statele Unite, celebrele maşini Ford, dar şi utilaje agricole performante, inclusiv primele tractoare.

Vă recomandăm  să citiţi şi următoarele ştiri:

Bogaţii României de acum 100 de ani: Petru Groza avea o casă cât un castel la Deva, afaceristul Barbu Drugă era stăpânul portului de la Cetate

FOTO  Cum şi unde se distrau bogaţii Slatinei acum un secol. Locurile selecte şi moda de la Paris “făceau legea”

FOTO Braşovul bogaţilor de acum 100 de ani. Case impunătoare, restaurant celebre şi maşini de lux

Botoşani



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite