FOTO Braşovul bogaţilor de acum 100 de ani. Case impunătoare, restaurante celebre şi maşini de lux
0
Braşovul a fost în perioada interbelică unul dintre cele mai bogate oraşe. Mulţi au făcut avere din comerţ, Braşovul fiind recunoscut pentru negustorii săi.
La Braşov găseau de toate, de la restaurant de lux, bordeluri pentru bărbaţii cu stare, taxiuri şi maşini de lux şi case impunătoare. Magazinele prezentau şi ele cele mai noi colecţii venite tocmai de la Paris.
Şirul Iorga, alea unde locuiau bogaţii
În 1928 s-a construit Şirul Iorga, unde s-au înălţat case în stil neo-românesc. Case după acelaşi model erau ridicate mai sus pe actuala stradă Eminescu. Saşii, cei mai vechi locuitori ai cetăţii, se plângeau că românii îşi construiesc case prea împodobite ca să îşi arate bogăţia. Aici locuiau toţi cei cu stare. Tot în centrul oraşului în zona Pieţei Sfatului era Corso, locul preferat de promenadă al Braşovenilor. Lumea bună se plimba pe aleea din Livada Poştei, între Rectoratul de acum şi Biblioteca Judeţeană. Era acolo Restaurantul Transilvania, castani şi un chioşc cu fanfară. Tot în centru erau magazine celebre de unde doamnele îşi puteau cumpăra pălării şi ţinute moderne, aduse tocmai de la Paris. La Magazinele din centru îşi făceau cumpărăturile doar cei cu dare de mână.
Coroana, restaurantul de lux al Braşovului de acum 100 de ani
Pe strada Republicii de acum era restaurantul Coroana, inaugurat în 1910. Este localul de lux al Braşovului unde mergeau toţi cei cu dare de mână. Ospătarii care lucrau aici erau privilegiaţi, deoarece braşovenii lăsau bacşişuri mari. Restaurantul era tot timpul plin şi trebuia să fii cineva în oraş care să obţii o masă acolo. Toate familiile de negustori cu dare de mână vroiau să fie văzute la Coroana cel puţin odată pe săptămână. În 1939, Aro a devenit noul restaurant de lux al Braşovului. Aici se serveau cele mai nomile vinuri, iar seara cânta celebra orchestră a lui Jean Sibiceanu.
Bordelurile celebre ale Braşovului
Bărbaţii cu stare obişnuiau să frecventeze bordelurile de lux: Clopotul de Aur şi La Sebenii din centruk oraşului. Cei care nu aveau foarte mulţi baniu mergeau în Ţigănie. Bordelurile erau o afacere de profitabilă. Totul era bine pus la punct. Fetele avreau un registru în care erau trecute toate analizele medicale, dar şi toţi clienţii. Pe baza acestei condici se stabilea impozitul, care era la vremea aceea 10% din venituri. Fetele erau foarte frumoase şi educate. Vorbeau franceză şi engleză. Toaletele lor erau comandate direct de la Paris. În holul de intrare exista o garderobă. Fata care îţi lua hainele avea un dosar cu pozele fetelor, ce şi cum acceptă şi ce preţ are fiecare. Fetele câştigau foarte bine, cam 7.500 de lei pe lună. Asta în condiţiile în care un avocet câştiga 6.000 de lei, iar un medic 9.000 de lei.
Braşovul avea încă de acum 100 de ani autobuze, taxiuri şi maşini de lux
Tramvaiul cu abur a apărut la Braşov înainte de 1900, iar în perioada interbelică mergea deja până la Noua şi Săcele. Tramvaiul circula până la ora 20.00, cu 10 km/h în oraş si 20 km/h în afară, iar în zilele de târg circula în oraş numai după ora 15.00. Linia trenului cu abur avea o lungime de aproape 17 km. În anul 1925 s-a introdus transportul cu autobuze. Autobuzul era în acea vreme un vehicul cu 15, maxim 20 de locuri. Iarna autobuzele nu puteau urca străzile în pantă, locuitorii fiind obligaţi să apeleze tot la trăsuri. Consiliul Municipal a acceptat doar 30 de autobuze pe traseele oraşului, având în vedere creşterea numărului de accidente provocate de acestea, unele foarte grave.
În perioada interbelică taxiul era serviciu public. Garajul vechilor maşini ale municipalităţii, aflat la colţul dintre actualele străzi Maniu şi Iorga, s-a transformat după război în „Garajul Partidului”. În Braşov exista şi o reprezentanţă care vindea maşini Buick , iar o altă reprezentanţă, de pe Strada Ferdinand 15, vindea autoturisme Cadillac şi Chevrolet.
Pe aceeaşi temă:
Oraşele în care merită să trăieşti în România
Se încarcă comentariile...
