FOTO Cum face un bistriţean concurenţă de jumătate de secol cărbunelui de la supermarket
0
Toader Tinca are 74 de ani şi este singurul care mai face cărbuni pe Valea Bârgăului. Bistriţeanul produce cărbuni de mai bine de 60 de ani, meşteşugul fiind învăţat de la bunicul său, pe vremea când fierarii încă nu dispăruseră.
La cei 74 de ani ai săi, badea Toader nu se dă în lături de la muncă, petrecându-şi mare parte din timp alături de cărbunii săi preferaţi de decenii de restaurantele şi brutăriile din Bistriţa-Năsăud.
Bărbatul din Tureac a învăţat tehnica de la bunicul său, pe vremea când vechii fierari erau dependenţi de cărbuni. Acesta nu a avut parte de şcoală, însă a muncit încă de când era mic, dedicându-se cărbunelui, care îl ajută să se întreţină de mai bine de 60 de ani.
Tehnica nu este însă una simplă, necesitând timp şi atenţie sporită. Lemnul utilizat este fag adus din pădure, care este atent aşezat într-o grămadă în formă de piramidă. În vârful acesteia sunt puse lemne subţiri şi uscate, stropite cu motorină. Este mai apoi acoperită cu resturi de furaje de la animale udate cu apă din fântână.
Secretul cărbunilor săi este lemnul, care trebuie să nu fie foarte uscat, dar nici foarte verde şi să ardă mocnit cât mai mult timp. Tot procesul durează câteva zile bune, în care badea Tinca nu se dezlipeşte de lângă „piramida” din curte.
De patru zile are nevoie grămada de lemne pentru a se transforma în cărbuni FOTO: Bianca Sara
Cărbunii rezultaţi sunt puşi în saci şi comercializaţi. Dintr-o „producţie” ies cam 30 de saci, a câte 13 kilograme fiecare. Aceştia ajung la restaurante, pensiuni, dar şi brutării. Badea Tinca face cam două „producţii” pe lună.
Mai bine de 3000 de ani cărbunele era folosit de fierari, întrucât acesta era capabil să topească metalele. Industrializarea a dus la dispariţia acestei nevoi, cărbunele fiind folosit în prezent în special în industria alimentară.
Cărbunii sunt mai apoi comercializaţi, iar pensiunile din zonă nu dau produsul lui badea Tincă pe ce se găseşte în comerţ FOTO: Radu Hăngănuţ
Când a învăţat să facă cărbuni, Nea Tinca nu şi-ar fi imaginat că va reuşi să facă bani din asta şi mai ales să se întreţină pe el şi întreaga familie din asta. A încercat chiar să-i înveţe şi pe alţii cum se face, însă nu a avut nimeni răbdarea necesară. Nici măcar copiii săi, care au ales să se ocupe de atelierul de fierărie, unde confecţionează căruţe şi unelte.
„Am început prin a face pentru fierărie, nu m-am gândit că oi vinde cărbuni şi oi trăi din asta. Amu îs bătrân, nu mai pot face mulţi, dar ăia puţini îi fac buni,” precizează Badea Tinca.
Vă mai recomandăm:
Cum a impresionat Ambasada SUA unul dintre puţinii cojocari pe care îi mai are Bistriţa-Năsăud
Nicolae Bacea are 69 de ani şi este unul dintre puţinii cojocari pe care îi mai are Bistriţa-Năsăud. De mai bine de 50 de ani face cojoace şi pieptare, ajungând să facă în jur de 40 de piese pentru câţiva membri ai Ambasadei Statelor Unite de la Bucureşti, care până în 2011 l-au vizitat anual.
De mai bine de 50 de ani, Floarea Cosmi îşi câştigă existenţa din confecţionarea opincilor. Acestea ajung în vitrinele românilor plecaţi peste hotare, care le preţuiesc ca pe bijuterii sau în picioarele dansatorilor ansamblurilor populare. Deşi are deja 76 de ani, tanti Floarea nu vrea să abandoneze meşteşugul, mai ales că este singurul meşter popular care mai confecţionează opinci.
Se încarcă comentariile...
