Bistriţa: Primii romi din centru vor fi mutaţi într-o săptămână

Primele familii de bistriţeni care au primit apartamente în blocurile sociale din zona Subcetate se vor muta în noile locuinţe începând cu data de 2 februarie.  În total sunt 40 de familii care beneficiază de locuinţe sociale, cei mai mulţi locuiesc în prezent în case retrocedate de stat proprietarilor de drept, dar sunt şi cazuri sociale grave.

După mai bine de un an în care au stat cu deciziile de mutare în mână, cele 40 de familii alese de municipalitate să ocupe primele locuinţe sociale realizate la Bistriţa, îşi vor lua în noile case. Celor mai mulţi dintre ei nu le-a venit să creadă când au fost anunţaţi de Primărie că mai au doar câteva zile de locuit în vechiile case. Există totuşi şi bistriţeni care regretă actualele locuinţe, dar care nu mai au voie să rămână aici.

Familia Victoriei Boca este încântată că se mută şi nu-şi mai încape în piele de bucurie. „De zeci de ani locuim în chirii pe unde putem. Acum stăm patru oameni într-o singură cameră. Mai am încă trei copii care sunt la Centrul de Plasament din Beclean pentru că nu încăpem toţi aici. Acum dormim patru în două paturi", povesteşte femeia de 40 de ani care lucrează împreună cu soţul ei la Urbana. Fiica acesteia, Ana Lipa are 21 de ani şi spune că de când se ştie a locuit în chirii sau pe unde a putut. „Am stat până şi în pădurea Codrişor într-o baracă făcută de tatăl meu din lemne. Apoi ne-am mutat dintr-o chirie în alta, sau prin centrul de plasament. Acum vom avea casa noastră, fraţii mei se vor putea întoarce şi ei în Bistriţa şi vom fi toţi împreună. Nu îmi vine să cred că este adevărat", spune şi tânăra.

Există şi nemulţumiţi

De altă părere sunt însă familiile care locuiesc în case naţionalizate în perioada comunismului şi care au fost retrocedate după revolţie. „Eu locuiesc în această casă de când mă ştiu, eu şi fraţii mei am întreţinut acest apartament cum am putut. Am stat atâţi ani între romi, iar acum ne mută tot cu ei, doar că ne duc pe deal, departe de centrul oraşului. ", crede Andrei Pavel, un pensionar de 56 de ani.

Oficialităţile spun că principala condiţie de repartizare a fost aceea ca locatarii care vor fi mutaţi să locuiască în case retrocedate. Apoi, pe locurile rămase au fost alese familii care în urma unor anchete sociale au dovedit că pot să întreţină acele locuinţe. „Familiile care au primit locuinţe au fost selectate în urma unor anchete sociale  care au demonstrat că aceştia pot să le întreţină şi să menţină salubre", a declarat viceprimarul Florin Găurean.

Odată cu mutarea primilor 40 de bistriţeni, rămâne totuşi nerezolvată problema focarelor de mizerie provocate de romii din zona centrală a municipiului, niciuna dintre aceste familii sau locaţii nu apare pe lista Primăriei. Curţile mizere de pe Gheorghe Şincai, Dobrogeanu Gherea sau Zorilor nu vor fi curăţate în această fază a mutării locatarilor din centrul vechi al oraşului.