„Ni“ cum se vorbeşte în Maramureş: 20 de cuvinte ciudate, pe care ceilalţi români nu le înţeleg. „Coconii“ beau apă din „vighere“ şi mănâncă „curechi“

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Patrioţi, calzi şi primitori, aşa sunt catalogaţi maramureşenii de cei care ajung să le treacă pragul. Prin graiul lor colorat reuşesc să descreţească şi cele mai încruntate frunţi. „Adevărul“ vă prezintă o listă de 20 de cuvinte pe care cu siguranţă nu le veţi înţelege dacă nu sunteţi din Maramureş.

„Limba română la sine acasă este o împărăteasă bogată”, nota poetul Mihai Eminescu, în timp ce Nicolae Iorga spunea: “Limba…este fiinţa vie care vine din timpurile cele mai îndepărtate ale trecutului nostru, ea este cea mai scumpă moştenirea strămoşilor care au lucrat, generaţie de generaţie, la elaborarea acestui produs sufletesc”.

Graiul maramureşenilor este unul aparte, unul plin de culoare, făcut parcă să aducă voie bună. Elementele populare, la fel ca şi regionalismele, reprezintă o sursă importantă pentru îmbogăţirea limbii literare. „Cu ajutorul acestor cuvinte, se localizează acţiunea unei opere, se caracterizează şi se individualizează personaje, se realizează efecte de ordin comic şi o exprimare artistică deosebită”, susţine prof. Univ. dr. Dumitru Draica, de la Facultatea de Litere din Oradea.

Izolarea naturală a regiunilor a determinat şi o izolare lingvistică ce a permis conservarea unor elemente lexicale. Potrivit prof. Dumitru Draica, conştiinţa apartenenţei la un anumit sistem lingvist poate genera anumite condiţii politice, istorice, o reacţie de conservare a fondului lexical primar. Cuvintele populare se răspândesc la toţi vorbitorii, iar când întră în comunicarea scrisă, în diferite opere, devin un bun al limbii literare.

Şi în Maramureş sunt răspândite elementele lexicale de limba maghiară, lucru normal dacă ţinem seama de  trecutul istoric, păstrându-se legături permanente, variate.

Regionalisme din Maramureş

1.     cocon=copil

2.     ludău=dovleac

3.     ciufulitură=poreclă

4.     potică=farmacie

5.     beteg=bolnav

6.     stălaje=rafturi,

7.     vighere=găleată (în unele zone se foloseşte şi „videre“)

8.     picioici=cartofi

9.     vailing=cratiţă,

10.   laboş=ceaun sau oală

11.   poprică=ardei,

12.   porodică=roşie,

13.  leveşe=supă,

14. caihă=sobă,

15.  dărălaş=grăunţe zdrobite,

16. a aldui=a binecuvânta

17.  chischinea=batic

18.  bloudar=cuptor

19.   firhong=perdea sau draperie

20.   curechi=varză.


Mai puteti citi:

De ce dau moldovenii cep la „poloboc“ şi se hrănesc cu „chişcă“. 20 de cuvinte în dulcele grai moldovenesc pe care ceilalţi români nu le înţeleg

„Am do făcut“ şi „m-am pro întors“, expresiile care îi fac pe bănăţeni unici. Bănăţenii de munte îşi culcă oaspeţii în soba gi la drum şi le dau coleăşă şi răchie

„No!”, semnul că ardelenii au nevoie de „hodină” înainte de a spune ceva. Curiozităţile graiului dintre Carpaţi

Baia Mare



Partenerii noștri

image
canal33.ro
Ultimele știri
Cele mai citite