Ai mâncat vreodată „barabule pe şparhat sau pampuşte”? 20 de cuvinte ale bucovinenilor pe care niciun alt român nu le pricepe
0
„Barabule pe şparhat, găluşte în curechi şi pampuşte”, aşa ar arăta o masă delicioasă în Bucovina. Dacă nu aţi înţeles nicio iotă, este pentru că limba vorbită în judeţul Suceava este o combinaţie a graiului moldovenesc cu elemente ardeleneşti, dar şi nemţeşti sau rutene.
Leagăn al graiului moldovenesc şi nucleu al înfiinţării primei formaţiuni statale moldave, judeţul Suceava a ajuns acum să vorbească o limbă uşor aparte faţă de restul Moldovei.
Aşa cum au explicat cercetătorii Adrian Turculeţ şi Ion Horia Bârleanu, acest fapt se datorează în mare parte migraţiilor succesive şi numeroase ale populaţiilor din Ardeal către partea de nord-vest a Moldovei. Între timp s-au produs transferuri la nivelul vocabularului între alogeni şi localnici, rezultând un amestec cu un farmec aparte.
La asta s-au adăugat şi perioada de aproape 150 de ani, în care fosta provincie Bucovina s-a aflat sub ocupaţia Imperiului Habsburgic. Vocabularul localnicilor s-a îmbogăţit în această perioadă cu numeroşi termeni provenind din limba germană. În perioada ocupaţiei, numeroase localităţi din Bucovina au fost colonizate cu polonezi, ruteni, germani etc., şi aceste populaţi influenţând în oarecare măsură vocabularul localnicilor.
Regionalisme din Bucovina:
Şparhat – plita cuptorului
Barabule – cartofi
Ţandură – aşchie
Şpoancă – ac de siguranţă
Pampuşcă – gogoaşă
Parazol – umbrelă
Bleah – vas din metal
Şufle – lopată
Farbă, a fărbui – vopsea, a vopsi
Şufladă – sertar
Cleapşă – lovitură cu palma
Scarpă – papuc
Şarampoi – şipcă, leaţ, ostreţ
Scrob – omletă
A se frăsui – a se agita, a se zbuciuma
Juflă – turtă
Ţuhal – sac mare
Vicolniţă – viscol
Şoapră – şopron, magazie
Stişcă – strecurătoare
Vă mai recomandăm:
Se încarcă comentariile...
