Exclusiv Cutremur pe piața muncii: giganții încep concedierile, investițiile se opresc. Cum explică analiștii fenomenul
0În ultimele săptămâni, mai multe companii mari din România au anunțat valuri de concedieri. Bosh, Amazon, Aptiv, Oracle, iar recent și OMV Petrom, au început disponibilizări pe bandă rulantă. Analiștii spun că totul pleacă de la instabilitatea legislativă din România și în special despre creșterea taxelor. Iar cel mai mare risc pentru România nu este plecarea companiilor străine, ci renunțarea lor la a mai investi, avertizează experții.
Începând cu jumătatea lunii trecute, giganți internaționali cu fabrici sau birouri în România au anunțat că operează concedieri în masă, după cum urmează:
- Aproape 170 de angajați ai fabricii Bosch din Jucu, Cluj - adică peste 5% din personal - vor rămâne fără loc de muncă în pragul sărbătorilor de iarnă;
- Gigantul american tech Amazon, prezent în România de aproape 20 de ani cu mii de angajați la Iași, București și Timișoara, a anunțat că disponibilizează 14.000 de angajați la nivel mondial;
- Fabrica de componente auto Aptiv, cel mai important angajator din orașul Ineu, județul Arad, își mută producția în afara UE și-i concediază pe totți cei aproximativ 1.000 de angajați;
- Oracle se pregătește să concedieze aproximativ 400 de angajați din România, ca parte dintr-un val de restructurări la nivel global, pe fondul tranziției accelerate a companiei către soluții bazate pe inteligență artificială;
- OMV Petrom a confirmat că va disponibiliza aproximativ 1.000 de angajaţi, în urma unei decizii de restructurare luate de principalul său acţionar, grupul austriac OMV.
În toate situaţiile de mai sus, concedierile fac parte din planurile de optimizare a costurilor companiilor, în contextul fiscalizării ridicate din România și a incertitudinilor economice la nivel global.
Chisăliță: OMV Petrom își optimizează costurile
O situație aparte este în cazul OMV Petrom, care a decis reducerea numărului de angajați din cauza scăderii prețului barilului de petrol și a creșterii taxelor, după cum a declarat surse pentru „Adevărul” expertul în energie Dumitru Chisăliță.
„În cazul concedierilor de la OMV Petrom vorbim despre două mari aspecte: pe de o parte scăderea prețului barilului de petrol cu circa 20% de la începutul anului până în prezent, iar pe de alta despre instabilitatea legislativă din România și în special despre creșterea taxelor.
Orice companie se pune la adăpost prin scăderea costurilor, care se traduce inclusiv prin concedieri. Majoritatea firmelor fie pleacă, fie își optimizează costurile”, a declarat Dumitru Chisăliță pentru „Adevărul”.
Tot mai multe companii se confruntă cu restricții bugetare
Volatilitatea fiscală s-a transformat în instabilitate bugetară și presiune pe marje, în timp ce creșterea TVA-ului, a contribuțiilor și eliminarea unor facilități fiscale au mărit povara administrativă și au redus spațiul pentru investiții și inovație, avertizează reprezentanții Supertree.
Consecința directă este presiunea tot mai mare asupra cash-flow-ului: cheltuielile cresc mai repede decât veniturile, iar liderii sunt nevoiți să amâne investiții, să limiteze angajările sau să reducă bugetele pentru dezvoltare.
În plus, companiile se confruntă și cu provocări de resurse umane și organizare. Creșterea costurilor, presiunea inflaționistă și competiția pentru talente fac dificilă păstrarea profesioniștilor fără afectarea profitabilității. Liderii trebuie să optimizeze productivitatea, să revizuiască modelele de lucru hibrid și să modernizeze procesele interne – menținând, în același timp, moralul echipelor.
„Tot mai multe companii se confruntă cu restricții bugetare, riscuri de conformare și lipsă de resurse interne pentru a gestiona eficient schimbările din piață. Planurile de extindere, reorganizare sau angajare devin tot mai greu de susținut fără un sprijin strategic”, explică Gianina Crăciun, CEO Supertree și Managing Partner Adeco Advisory.
Multinaționalele reacționează în funcție de contextul pieței locale
Întrebat de ce fac concedieri multinaționalele, consultantul de business Sorin Spiridon, Managing Partner TPC Concept, a declarat pentru „Adevărul” că „reacția companiilor străine din România în 2025 va fi diferită în funcție de două realități: poziția lor la nivel european și contextul pieței locale”.
„Multinaționalele aflate sub presiuni de profitabilitate în Europa vor prioritiza optimizarea la nivel de grup: eficientizarea costurilor, simplificarea portofoliilor, reconfigurarea footprint-ului.
În asemenea situații, România este afectată indirect: ajustări punctuale de headcount și transformări organizaționale decise de HQ și implementate regional. Totuși, această reașezare nu reprezintă doar un risc, ci și o oportunitate de relocare a activităților din piețe mai scumpe către România, acolo unde competitivitatea rămâne puternică.
Pentru companiile care decid local, presiunile interne – fiscalitate, costuri salariale, incertitudine politică – schimbă modul în care sunt gândite investițiile. Într-un context în care regulile se modifică rapid, iar costurile cresc mai repede decât productivitatea, deciziile corporative sunt tot mai puternic orientate spre disciplină financiară și pragmatism operațional”, a explicat Spiridon pentru „Adevărul”.
Dacă fiscalitatea devine impredictibilă se mută în alte țări
Cu toate acestea, a adăugat el, „multinaționalele sunt obișnuite cu volatilitatea locală și nu credem că iau în calcul retrageri masive”.
„Impactul va fi însă vizibil în economie și societate: piața muncii se profesionalizează accelerat și investițiile devin mai selective. Companiile rămân aici pentru talent, poziție geografică și potențial de creștere, nu pentru absența riscurilor. România trebuie doar să mențină două avantaje esențiale – predictibilitate și competențe – ca să rămână pe lista scurtă a investițiilor regionale.
Pe termen mediu, pot apărea ajustări în industriile labor-intensive, cu marje mici și costuri de relocare reduse: componente auto pentru motoare termice, textile și confecții, anumite servicii suport de volum și activități, precum producătorii de produse alimentare care livrează mai mult la intern. Aceasta din urmă, dacă fiscalitatea devine impredictibilă, poate muta producția relativ ușor în alte țări din regiune, iar România rămâne doar piață de import”, a adăugat Spiridon.
„Nu vorbim despre plecări bruște, ci despre o diminuare a proiectelor noi acolo unde avantajele devin fragile. (...) Cel mai mare risc pentru România nu este plecarea companiilor străine, ci renunțarea lor la a mai investi.
Atunci când capitalul se mută spre piețe mai previzibile, efectul nu se vede imediat în închiderea fabricilor, ci în lipsa de modernizări, joburi bine plătite și inovație la nivel local. Într-o Europă cu creștere scăzută, competiția pentru capital este acerbă. Predictibilitatea fiscală și dezvoltarea competențelor nu sunt avantaje competitive „nice-to-have”, ci condiții de supraviețuire economică”, a precizat consultantul.
Valuri de reorganizări în multinaționalele din România
La rândul său, consultantul de business Mona Bardos, reprezentant Monasi, a declarat pentru „Adevărul” că, în ultima perioadă au fost observate tot mai des în România „valuri de reorganizări în companii străine sau multinaționale, în special în sectoarele IT, financiar și servicii suport”.
În sine, restructurarea nu e ceva negativ, ea face parte din dinamica firească a economiei, dar problema apare atunci când impactul este pe un număr mare de oameni și lipsește comunicarea, planificarea și sprijinul real pentru oamenii afectați, explică acesta.
„Din perspectiva mediului privat este vital ca firmele să fie transparente cu privire la intențiile lor, pentru a nu genera un val de insecuritate și dezechilibru pe piața muncii:
1. să comunice clar dacă urmează concedieri; să ofere detalii despre plăți compensatorii, programe de recalificare sau consiliere profesională;
2. să se gândească la impactul asupra echipelor rămase, pentru că și acolo se pierde încredere și stabilitate. Vorbesc și din experiență personală: în cei 14 ani petrecuți în corporații, am trecut de mai multe ori prin procese de reorganizare.
Pentru ca aceste procese să nu afecteze și mai mult piața, antreprenorii și angajații, cred că pot fi aplicate câteva măsuri concrete, precum programe de tranziție profesională sau parteneriate între companii din aceeași zonă sau industrie, aspecte care îi ajută pe oameni să rămână relevanți și să reintre ușor în piață fie la alte companii sau în mediul antreprenornial. În final, reorganizarea poate fi un proces dureros, dar nu trebuie să fie traumatic”, a declarat Mona Bardos pentru „Adevărul”.
Se încarcă comentariile...
