Mătrăguna, planta care mărită fetele. Legenda impresionantă legată de numele plantei otrăvitoare

Mătrăguna, planta de care se leagă cele mai multe legende

Mătrăguna este o plantă extrem de toxică şi doar atingerea ei poate irita pielea. Totuşi, în anumite condiţii, efectele acestei plante pot fi curative.

Cunoscută sub denumirea de mătrăgună, beladonă, doamna-codrului sau doamnă-mare, cireaşa-lupului, iarba codrului sau ţilidonie, planta din familia Solanaceeae era poate cea mai folosită în ritualuri. Planta însă conţine alcaloizi foarte puternici, care pot duce la halucinaţii. Acesta este, probabil motivul pentru care planta a fost asociată cu vrăjitoria în vechime şi se spunea că femeile care aveau sau foloseau această plantă se putea transforma în diverse făpturi. De fapt, doi compuşi importanţi ai plantei, hiosciamina şi atropina, pot produce halucinaţii.

Conf. univ, dr. Delia Anamaria Răchişan explică în cursurile ei de etnografie sudenţilor că termenul de atropa are legătură cu termenul grecesc atropos, una din cele zece Moire din mitologia greacă sau la Parcele din mitologia romană (zeiţe ale destinului), care modificau destinul oamenilor. „Termenul „belladonna”, care însemană femeie frumoasă, subliniază calitatea terapeutică a platei. Fetele cu status premarital din mediul rural, pentru a fi frumoase, pentru a le străluci ochii, preparau o poţiune magică. După ce utilizau decoctul respectiv survenea „midriaza”, adică dilatarea pupilei”, le explică ea studenţilor.

Legende care se leagă de mătrăgună

Una dintre cele mai cunoscute legende care se leagă de numele plantei este cea a unei tinere bogate, blestemată să se transforme într-o plantă care să crească în pădure. Asocierea, precum şi denumirea de „beladonă”, ar putea veni de la faptul că rădăcina plantei are o formă ce seamănă cu trupul unei femei.

„Conform unei legende, o fată tânără şi bogată a intervenit în praxisul ritualic săvârşit de nişte femei văduve, iniţiate din universul ontologic al satului românesc maramureşean. Bătrânele au blestemat-o şi fata s-a metamorfozat în mătrăgună”, le spune Delia Răchişan studenţilor ei, apoi citează din volumul Antologie de folclor din judeţul Maramureş. „Femeile au blestemat-o să nu poată fi femeie în veci şi să se facă mătrăgună, să stea în codri singură. (...) s-a rugat să fie lăsată să stea în locul unde este tăiată pădurea, unde-i lăzaştină să vadă soarele, s-o caute popoarele. Care vor căuta-o şi vor afla-o, ea le va fi de bun folos, dacă îi vor aduce bani, pască slujită, vin şi miere de stup şi alte mâncăruri alese”.

Planta care mărită fetele

Se mai crede că, dat fiind faptul că fata respectivă era bogată, mătrăguna este o plantă pretenţioasă, cere ofrande alese: sare, vin/ţuică, pâine. „În Maramureş, mătrăguna trebuie culească cu tot cu rădăcină şi mutată din pădure (simbol labirintic, simbol al închiderii), în grădina fetei (simbol al deschiderii) care vrea să-şi găsească ursitul. În schimb, în sudul ţării, bolnavul cuprins de friguri este dus în locul unde creşte mătrăguna şi se crede că aceasta i-ar lua starea maladivă a bolnavului. Planta, preluând energia bolnavului, se usucă”, mai explică Delia Răchişan.

Mătrăguna, mai spune profesoara, se spune că este o plantă cu efect atât pentru suflet, cât şi pentru trup. Conferă fiinţei umane invulnerabilitate, contribuie la descoperirea comorilor ascunse sau aduce noroc.

„Mărită fetele cu status premarital, are efecte asupra manei câmpului, manei vitelor. Dar condiţia e să fie respectată. Totodată, praxisul ritualic trebuie respectat cu sfinţenie. Planta este culească în zori, între Paşti şi Ispas/Înălţare, de către tinere fete care au renunţat pe perioada manifestării magico-ritualice la veşminte. Se spune că atunci când este scoasă din pământ, mătrăguna plânge. Dacă nu se respectă toate etapele, se abat nenorociri asupra descântătoarei sau asupra fetei care îşi caută ursitul. Desigur, dorinţa nu i se îndeplineşte”,mai explică ea în cursurile ei.

Beneficiile mătrăgunei

Planta este foarte toxică, dar în anumite condiţii, poate aduce beneficii pentru sănătate. Totuşi, aceasta nu se administrează fără recomandarea medicului. Poate fi de folos în afecţiuni ale stomacului, respiratorii sau ale bilei ori pancreasului. Rădăcina a fost utilizată din antichitate pentru colici renale sau crize de epilepsie. Are proprietati antiinflamatoare, antispastice, analgezice, antiasmatice, sedative sau narcotice. 

Intoxicaţia cu belladonna poate produce uscarea pielii şi a gurii, planta fiind cunoscută penru blocarea glandei salivare. Mai poate apărea învineţirea sau înroşirea pielii, dilatarea pupilelor şi în cazuri mai grave, halucinaţia. Dar trebuie menţionat că planta era folosită în vechime şi la obţinerea unor otrăvuri puternice.

Vă recomandăm să mai citiţi:

Expert american în materie de Rusia: Atâta timp cât e la Kremlin, Putin nu va renunţa la ambiţia de a subjuga Ucraina

Tânăra genială rugată de Iohannis să rămână în România i-a impresionat şi pe britanici. Ce i-ar răspunde preşedintelui dacă ar chema-o acum în ţară