Povestea unui tânăr arheolog de succes din România: „Momentele în care aduci la lumină un artefact vor fi de neuitat” FOTO
0Arădeanul Victor Sava de mic a dorit să devină un arheolog de succes, iar visul i s-a implinit. Acum este unul dintre cei mai căutați din zona de vest a țării și nu numai.
Victor Sava este angajat al Complexului Muzeal Arad. Pasiunea pentru arheologie o are din clasa a V-a, când şi-a descoperit-o la cursurile de Istoria Antică. I-au plăcut poveştile cu grecii, romanii şi egiptenii.
În anul 2016 se scria despre acesta că este singurul şi primul arădean din istorie care face parte din Comisia Naţională de Arheologie din cadrul Ministerului Culturii.
„Deși am fost pasionat de arheologie încă din clasa a V-a, abia în anii liceului am avut șansa de a face «cunoștință» cu această disciplină. Vacanțele de vară le petreceam pe șantierele arheologice din județul Bihor. Pot să spun că am fost norocos, deoarece până să fi ajuns la facultate prietenii arheologi bihoreni m-au ajutat să înțeleg ce presupune munca de arheolog. Odată ajuns student la Cluj-Napoca am avut parte de profesori care mi-au insuflat dorința de a continua pe acest drum. La 23 de ani, după terminarea facultății și a obținerii diplomei de masterat, am devenit, în sfârșit, arheolog în cadrul Complexului Muzeal Arad. Încă din perioada studenției mi-am dorit să cercetez siturile arheologice preistorice din zona arădeană. Era un areal aproape necunoscut, foarte puține cercetări arheologice fiind realizate”, mărturisește Victor Sava.
Acesta ne mai spune că din postura de arheolog a avut șansa de a realiza numeroase cercetări arheologice de teren. De-a lungul timpului a cooptat o serie de colegi care provin din instituții prestigioase, pentru a se alătura investigării siturilor preistorice din zona arădeană.
„Cu toate că am identificat și săpat numeroase urme ale trecutului îndepărtat al omenirii, pot să spun că unele sunt cu adevărat spectaculoase. Printre acestea se numără cea mai mare necropolă eneolitică timpurie din Bazinul Carpatic, pe care am descoperit-o la Pecica. Pe lângă această descoperire amintesc și fortificația din epoca bronzului de la Sântana. Cu toate că este cunoscută de foarte mult timp, abia în 2009 am demarat aici săpături de anvergură. În timp, alături de o echipă inimoasă, am început să înțelegem importanța acestei fortificații și a regiunii pe care noi o studiem”, mai adaugă arădeanul.
Revistă de arheologie
Pe lângă intensa muncă de teren pe care a desfășurat-o, și-a dorit ca ceea ce descoperă să devină cunoscut atât altor arheologi, cât și celor interesați. De aceea a desfășurat și o activitate publicistică prin care a încercat să promoveze bogatele descoperiri preistorice arădene.
În acest sens, împreună cu un colectiv de colegi de la Complexul Muzeal Arad a început să editeze din 2012 o revistă de arheologie. În timp, revista „Ziridava. Studia Archaeologica” a devenit o platformă importantă prin care cercetătorii își fac cunoscută munca.
„Îmi doresc ca din ce în ce mai mulți tineri să devină interesați de arheologie și în cele din urmă să practice această frumoasă meserie. Doresc să le transmit că arheologia constă în primul rând în munca de teren, care presupune multă pasiune și un efort consistent. Săpăturile arheologice se desfășoară atât în zilele toride de vară, cât și în cele ploioase de toamnă. Deși aparent munca de teren este solicitantă, arheologul lucrează alături de alți oameni, la fel de pasionați, ceea ce duce la crearea unei atmosfere inegalabile. Vă promit că momentele în care aduci la lumină un artefact sau un context vor fi de neuitat”, specifică Victor Sava.
Filmul „Sântana, cetate veche“
Despre Victor s-a vorbit și la lansarea filmului realizat de arădeanca Flavia Dragoș pe parcursul desfășurării campaniei arheologice 2022 din situl arheologic al fortificației Sântana din Arad. Filmul se numește: „Sântana, cetate veche“.
Dimensiunile fortificației Sântana din Arad, care se întindea pe o suprafață de mai bine de 130 de hectare, bogăția artefactelor și monumentele descoperite în interiorul cetății, arată că aceasta a avut o istorie tumultuoasă, care a început în jurul anului 1500 î.Hr. când a fost construită, până spre anul 1350 î.Hr. când a fost distrusă pentru prima dată.
Sistemele de fortificare și clădirile din interior au fost reconstruite la foarte scurt timp. Cetatea și-a continuat existența încă aproximativ un secol, dar, probabil, prosperitatea acesteia - așa cum demonstrează bogatul inventar din care nu lipsesc piese de aur și bronz, mărgele de sticlă importate din Egipt sau Mesopotamia și grafit din Boemia și care dovedesc statutul privilegiat al unor membri ai comunității - a făcut ca în jurul anului 1250 î.Hr. să fie din nou asediată și distrusă.
Filmul este realizat pe parcursul săpăturilor arheologice de anul trecut la situl „Cetatea Veche” de Flavia Dragoș cu sprijinul Complexului Muzeal Arad, Consiliului Județean Arad, Primăria Sântana.
Moderatorul evenimentului de la Cinematograful Arta, unde a avut loc lansarea, a fost conf. univ. dr. Sorin Bulboacă, managerul Complexului Muzeal Arad.
Au luat cuvântul prof. dr. Florin Gogâltan, dr. Victor Sava și Flavia Dragoș. După vizionarea documentarului a urmat sesiunea de întrebări. Profesorul Iosif Matula a luat cuvântul și a vorbit despre dr. Victor Sava, căruia i-a fost profesor. Elevul Sava spunea mereu că el va deveni arheolog - și chiar așa s-a întâmplat. Profesorul Matula este astăzi mândru să vadă că fostul lui elev și-a împlinit visul.
Cele 48 de minute ale filmului comprimă zeci şi zeci de ore de muncă ale echipei de arheologi conduşi de dr. Victor Sava pe şantierul de la Sântana.
Din echipa arheologică a sitului „Cetatea Veche” Sântana 2022 fac parte: prof. dr. Florin Gogâltan, dr. Victor Sava, prof. dr. Rudiger Krause, dr. Dragoș Diaconescu, dr. Alexandru Hegyi, Cristian Cireap, Daniel Preda, Andrei Mărincean, Vlad Murgu, Oriana Dolog, Alexandra Stache, Alexandru Micu, Mihnea Negoescu, Denis Mereuță, Teodora Călin, Kirsten Scheinberger, Ingo Reiss.
Se încarcă comentariile...
