„Cum latră câinele lui Iohannis? «No... ham»“ sau „Tu ti tu tu tu tu“ – cum a cerut Iliescu două ceaiuri la camera 222. Cele mai tari bancuri cu preşedinţii României

Românului nu i-a lipsit simţul umorului, indiferent de regimul politic. Aşa se face că toţii preşedinţii ţării  şi-au găsit loc în folclor, devenind, rând pe rând, subiect de bancuri. Românii au ridiculizat regimul dictatorial ceuaşist, au ironizat engleza şi longevitatea lui Iliescu, relaţiile lui Traian Băsescu cu Emil Boc şi Elena Udrea şi, mai nou, stilul molcom al lui Klaus Iohannis.

Pe vremea dictatorului Nicolae Ceauşescu, bancurile se spuneau pe la colţuri şi în şoaptă. Chiar şi aşa românii tot au găsit o cale de a face haz de necaz. Ceauşescu a fost ridiculizat în bancurile populare tocmai prin ura pe care o stârnea poporului. Nici tovarăşa Elena n-a scăpat de ironii, pe seama celor doi născând-se zeci de bancuri.

„Pe vremea lui Ceauşescu, iese un timbru cu chipul conducătorului.

Se duce Ceauşescu, deghizat, la un oficiu poştal, să vadă cum se vinde timbrul.

- Nu se vinde, spune funcţionarul.

- De ce?

- Nu se lipeşte.

Cere Ceauşescu un timbru, scuipă pe lipici, îl pune pe un plic şi îi arată funcţionarului:

- Uite, se lipeşte!

- Da, spune funcţionarul, dar toţi scuipă pe partea cealaltă”.

„Ceauşescu e mort. Un om vine la poarta reşedinţei şi îi spune portarului:

- Aş vrea să vorbesc cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu.

- Om bun, du-te acasă, Ceauşescu a murit.

După o oră, omul revine:

- Aş vrea să vorbesc cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu.

- Om bun, du-te acasă, ţi-am mai spus: Ceauşescu a murit.

După o oră, scena se repetă.

- Aş vrea să vorbesc cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu.

- Măi, omule, ţi-am mai spus: Ceauşescu a murit. De ce nu vrei să înţelegi?

- Bă, înţeleg foarte bine, dar nu mă mai satur să aud asta...”

„După discuţia cu Prunariu, primul roman trimis în Cosmos, Ceauşescu nedumerit o ia deoparte pe Leana.

- Asculta, Lenuţo, Prunariu zicea ca a avut unele probleme din cauza legii gravitatiei. Nu ţii tu minte când am dat eu legea asta?

- Ce mă-ntrebi pe mine, Nicule, eu sunt cu ştiinţa, tu eşti cu legile!”

Engleza lui Ion Iliescu, subiect de amuzament naţional

Zeci de bancuri au fost lansate pe seama fostului preşedinte Ion Iliescu. Românii au ironizat engleza primului preşedinte de după Revoluţie, dar şi longevitatea acestuia. 

„Moartea bate la uşa lui Iliescu. Iliescu strigă, de pe fotoliu:

- Cine e?

- Moartea.

- Şi ce vrei?

- Pe tine.

- Îmi pare rău, nu mai candidez.”

„Ion Iliescu  la un hotel din Londra a sunat  la room-service şi a spus:

- Tu ti tu tu tu tu

Nimeni nu a înteles nimic şi au cerut ajutor de la Ambasada României la Londra. A venit un traducător oficial si, în sfârşit, au aflat ce vrea Iliescu: Două ceaiuri la camera 222.”

„Cum vorbeste Iliescu engleza? Ca şi chineza. De ce nu mai vorbeşte acum în engleză? Pentru că l-au rugat chinezii să nu îi mai înjure.“

Bancuri cu Emil Constantinescu

Nici Emil Constantinescu n-a scăpat de ironii, chiar dacă a avut cel mai scurt mandat de preşedinte de după Revoluţie. 

„Întrebare: Este bine sa pui bază pe Constantinescu?

Raspuns: Da, dar acidul e mai sigur.”

„Jacques Chirac, Bill Clinton şi Emil Constantinescu, într-un avion.

Deodata Bill Clinton zice: 

- Asta-i ţara mea!

- De unde ştii?, întreabă Constantinescu.

- Pai, tu nu vezi zgârie-nori?

- Da, e adevarat.

Mai merg ei ce mai merg şi, deodată,  tresare Chirac: 

- Asta-i ţara mea!

- De unde stii? 

- Tu nu vezi Turnul Eiffel.

- Da !

Dupa 15 minute, zice Constantinescu: 

- Asta-i ţara mea!

- De unde ştii?

- Că mi-a furat ceasul de la mână”

Băsescu, taxat de români în bancuri

Cele două mandate de preşedinte în care s-a certat cu ziariştii, apropierea de Emil Boc, susţinerea făţişă pentru Elena Udrea, imaginile celebre cu paharul în mână  i-au asigurat lui Băsescu un loc în folclor. S-au făcut bancuri pe seama comportamentului fostului preşedinte faţă de ziarişti, dar şi pe seama revoltei electoratului împotriva PDL-ului susţinut la vremea respectivă de Băsescu.

Băsescu a mai fost „taxat” de români, în bancuri, pentru accentul englezesc şi pentru râsul specific:

„Un ziarist îl întreaba pe Băsescu: 

- Ati auzit ultimul banc cu buticarii de pe trotuare şi dumneavoastra ?

Băsescu ripostează: 

- Cum iţi permiţi, domnule?! Eşti impertinent şi repezit!

- Staţi linistit, domnule Basescu, că vi-l spun încet ca să-l întelegeţi şi dumneavoastră.”

„Domnule Băsescu, nu vă e teamă că, în curând, veţi ajunge la puşcărie?

- Hăăhăăă hăăăhă hăăă hăăăhă hăăă! În niciun caz!

- Păi, de ce? Înseamnă că aţi fost un preşedinte onest...

- Hăăhăăă hăăăhă hăăă hăăăhă hăăă! Nu-i vorba de asta... dar nu mai sunt locuri libere! Hăăhăăă hăăăhă hăăă hăăăhă hăăă !

„O doamnă, în Piaţa Victoriei, se împiedică şi cade.

Întâmplător, Băsescu vede faza din maşină, opreşte şi se repede să o ajute.

– Cum aş putea să vă mulţumesc? întreabă femeia.

– Votând PDL, la viitoarele alegeri!

– Mă scuzaţi… m-am lovit la genunchi, nu la cap!”

„Coadă mare pe autostradă. Un domn nervos deschide geamul şi întreabă:

- Ce se întâmpla dom’le? De ce stăm pe loc?

- Nişte terorişti l-au prins pe Băsescu şi vor 50.000 de euro recompensă, altfel toarnă benzina pe el şi-i dau foc. Eu umblu la toţi şoferii să dea fiecare cât vrea.

- Şi cât s-a strâns până acum?

- 400 litri de benzină şi 5 brichete”

„Cum latră câinele lui Klaus Iohannis: «Noo, ham…»“

Stilul molcom al lui Iohannis a devenit subiect de băşcălie şi de bancuri încă din campania electorală pentru alegerile prezidenţiale de anu trecut. Tăcutul Iohannis n-a scăpat netaxat de românii glumeţi.

După instalarea la Cotroceni, glumele pe seama stilului ardelenesc al preşedintelui venit de la Sibiu, au început  să circule şi mai intens  în lumea internauţilor , dar şi prin viu grai.

„Prima declaraţie a lui Iohannis, după vizita la DNA: «Îmi place clădirea, cred că o cumpăr!»”

„Cum latră câinele lui Klaus Iohannis: «Noo, ham…»”

„PNL se pregăteşte să dea lovitura cu un spot electoral în care Iohannis vorbeşte”

„Dacă ar fi martor într-un proces, până şi-ar termina el depoziţia, infracţiunea judecată s-ar prescrie”

„Cum îi aduce nevasta lui Iohannis ciorba? Clocotită! Până se apucă el de mâncat, oricum se răceşte”

„Întrebat despre tăcerea sa, Iohannis a refuzat să comenteze”.

„Lui Iohannis nu-i place să fie întrerupt când tace.”