Sentință în cel mai mare dosar al mafiei lemnului din Apuseni. Trei afaceriști, condamnați la peste 20 de ani după gratii

Trei afacerişti din zona Munților Apuseni, implicaţi în activităţi de prelucrare a lemnului și fabricare a mobilei, au fost condamnați de Tribunalul Alba la un total de peste 20 de ani de închisoare pentru evaziune fiscală.

Inculpații dețin afaceri în domeniul prelucrării lemnului și mobilei FOTO Adevărul

Cei trei sunt acuzați de DIICOT că au creat un circuit financiar prin care au prejudiciat bugetul statului cu mai mult de 3 milioane de lei.

Doi dintre aceștia (Valentin O. și Morar M.) au primit 7 ani după gratii, iar al treilea (Nicolae F.), liderul rețelei, a fost condamnat la 9 ani și 4 luni de închisoare. Al patrulea membru (Sorin S.) al grupării a scăpat de acuzații prin prescrierea faptelor, iar al cincilea (Valentin S.) a recunoscut faptele şi a fost condamnat, în 2019, la 3 ani de închisoare cu suspendare.

Tribunalul Alba a dispus confiscarea de la liderul grupării a sumei de peste 12,5 milioane de lei, iar de la un altul - aproape 2 milioane de lei, sume care au făcut obiectul spălării banilor.

De asemenea, cei patru inculpați au fost obligați, în solidar, să plătească la bugetul de stat diferite sume de bani, cu un total de 3,1 milioane de lei, la care se vor adăuga și acesoriile și majorările ce vor fi stabilite ulterior.

Afaceriștii au fost achitați pentru infracțiunea de constituire a unui grup infracțional organizat și au scăpat de fapele de spălare a banilor pentru că a intervenit prescripția.

Hotărârea Tribunalului Alba, din 31 iulie 2023, poate fi contestată cu apel.

Prescripție în iulie 2024 pentru fapele de evaziune fiscală

De menționat că faptele de evaziune fiscală și complicitate la evaziune fiscală, în forme agravante, pentru care au fost condamnați, se prescriu în luna iulie 2024, potrivit hotărârii Tribunalului Alba.

Cu alte cuvinte, cei trei inculpați pot scăpa de închisoare dacă procesul la Curtea de Apel Alba Iulia se va prelungi mai mult de un an de zile.

Cercetările au demarat în 2017, iar faptele care fac obiectul dosarului au avut loc în perioada 2008 – 2014. În noiembrie 2017 au fost efectuate 25 de percheziţii la domiciliile unor persoane fizice şi la sediile unor firme, precum şi la Direcţia Silvică Alba.

„Începând cu anul 2008, un suspect, prin controlul exercitat în mod direct sau indirect asupra unui număr de nouă societăţi comerciale folosite drept furnizori fictivi de cherestea, a constituit un grup infracţional organizat împreună cu alţi patru suspecţi, reprezentanţi a două societăţi comerciale beneficiare ale achiziţiilor nereale de cherestea, cu sediul în loc. Câmpeni, ambele având ca obiect principal de activitate fabricarea de mobile şi acţionariat în parte comun. Grupul infracţional a acţionat până la jumătatea anului 2014, în scopul comiterii infracţiunii de evaziune fiscală în modalitatea înregistrării de cheltuieli care nu au la bază operaţiuni reale şi a infracţiunii de spălare a banilor, în modalitatea transferului de bani, cunoscând că provin din săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală, în scopul ascunderii sau al disimulării originii ilicite a acestora”, a transmis DIICOT la momentul respectiv.

Structura şi ierarhizarea grupului a fost una de natură piramidală, bazată pe relaţiile de rudenie dintre membrii acestuia, dar şi pe interese financiare comune, activitatea infracţională fiind coordonată către liderul grupului, care a asigurat legătura între palierul decizional şi cel execuţional.

În urma verificărilor efectuate în cauză, s-a constatat că în perioada 2008-2014, cele nouă societăţi coordonate de către liderul rețelei, în mod direct sau indirect, au manifestat un comportament fiscal inadecvat şi au acţionat în mod coordonat prin realizarea unor activităţi specifice evaziunii fiscale în domeniul comerţului cu cherestea.  

S-au emis facturi în principal către două societăţi beneficiare, care în baza acestora au înregistrat în contabilitate cheltuieli care nu au avut la bază operaţiuni reale, în scopul diminuării bazei impozabile, prejudiciind astfel bugetul consolidat al statului, prin neplata impozitului pe profit.

Pentru a se crea aparenţa că operaţiunile comerciale consemnate în facturi sunt veridice, valoarea bunurilor livrate fictiv a fost achitată prin transfer bancar, din contul societăţilor achizitoare către conturile societăţilor pretins furnizoare, de unde banii au fost retraşi în numerar.

Firme-fantome implicate în circuitul infracţional

Potrivit procurorilor DIICOT, una dintre societăți s-ar fi aprovizionat fictiv cu material lemnos de la mai multe firme-fantomă, care, deşi furnizau în acte lemn, în realitate nu aveau utilaje şi nici personal pentru a executa exploatări forestiere sau pentru a transporta lemnul.

Valoarea totală a mărfurilor cumpărate în acest fel depăşeşte suma de 2.000.000 euro. Banii erau achitaţi de beneficiar prin bancă, în conturi bancare deschise în numele societăţilor pretins furnizoare.

Ulterior, spun procurorii, sumele de bani au fost ridicate în numerar, o parte dintre acestea au fost achitate furnizorilor reali, iar diferenţa a fost însuşită. În acest fel, cheltuielile de aprovizionare au fost majorate artificial, conducând la micşorarea profitului şi implicit la diminuarea impozitelor aferente datorate bugetului de stat.

„În perioada perioada martie 2008 – august 2014, în documentele financiar-contabile ale societăţilor Transilvania Production SRL şi Maria Production SRL au fost evidenţiate operaţiuni fictive în valoare totală de 19.135.369,3 lei, constând în achiziţii de 36.252 mc cherestea răşinoase, 2.791 mc cherestea fag şi 1.156 mc cherestea stejar care nu s-au derulat în realitate”, a mai precizat DIICOT.