O bunicuţă expertă în croşetat îşi trimite produsele peste graniţă. Botoşeii din lână au ajuns la Bruxelles şi sunt aşteptaţi în Finlanda

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Botoşeii din lână croşetaţi de o bunicuţă în vârstă de 71 de ani din satul Vălişoara, judeţul Alba, au ajuns până la Bruxelles şi sunt aşteptaţi şi în Finlanda. Elisabeta Crai croşetează de la vârsta de 12 ani şi a făcut toată viaţa articole de îmbrăcăminte pentru membrii familiei sale.

În ultima perioadă, botoşei şi păturile croşetate de Elisabeta Crai au ”părăsit” cadrul familial, respectiv satul Vălişoara şi au ajuns la Cluj-Napoca, apoi la Bruxelles şi sunt aşteptaţi şi în Finlanda. Totul se datorează nepoatei sale, Diana Ioana Călin, formator în economie socială. 

Împreună cu colegii ei de la Asociaţiile „Repair Cafe” Cluj şi „Cercul Social”, a sprijinit cinci iniţiative locale să participe la un târg privat de Crăciun din Cluj. „Astfel, ajutaţi fiind de Asociaţia «Părinte Înfloreşti», Asociaţia «Firul Ariadnei», «The Mistique Moth» şi două trupe de bunici de la Huedin, susţinute de Casa de Cultură Permanentă şi bunica mea dragă de la Vălişoara, membru de onoare al «Society for Responsible Consumption», am reuşit să organizăm târgul de Crăciun şi să promovăm cele cinci iniţiative printre care şi talentul la croşetat al bunicii. Interacţiunea oamenilor cu botoşeii a fost deosebită. Unii au plecat cu ei acasă, alţii au plecat cu o lumină pe chip”, a spus Diana Ioana Călin. Încet, încet, bunica Ioanei a devenit vedetă în Cluj. 

image

Promovarea pe Facebook a dus renumele Elisabetei Crai şi în afara ţării. ”În reţeaua mea am mai mulţi antreprenori sociali. O româncă stabilită în Belgia, lângă Bruxelles, a comandat şapte perechi, cadouri pentru familie şi prieteni de Crăciun. Acum avem şi o comandă din Finlanda, pe care urmează să o onorăm”, a afirmat nepoata bunicii din Vălişoara. Elisabeta Crai a încântat privirile şi sufletele cu botoşeii ei, pe care i-a creat în serile pe care şi le petrece la Vălişoara. La fel ca ea sunt multe astfel de femei mai în vârstă sau mai tinere, „care-şi umplu timpul” croşetând diverse lucruri. Şi dacă până nu demult tanti Veta, aşa cum îi spune toată lumea, nu ştia valoarea lucrului ei, acum se mândreşte şi munceşte mai asiduu, mai ales că prin aceasta îşi mai asigură un plus de venit, bineînţeles ajutată fiind de nepoata ei. 

” Vânzarea nu reprezintă «obiectivul» acestei activităţi, astfel practicăm economia cadoului, iar fiecare răsplăteşte munca bunicii după cum simte că merită preţuit timpul şi talentul său. Pot sa vă spun că oamenii sunt darnici”, a precizat Diana. Bătrânica din Alba lucrează cam o zi pentru o pereche de botoşei pentru adulţi. În acelaşi timp poate să croşeteze două perechi pentru copii. Elisabeta Crai a învăţat să croşeteze la 12 ani, iar acele cu care lucrează sunt făcute de tatăl său, având o vechime de peste o jumătate de secol. Inspirată de talentul bunicii sale, Diana Ioana Călin a organizat împreună cu asociaţiile ”Cercul Social”, ”Repair Café” şi ”Părinte Înfloreşti” un eveniment în Bastionul Croitorilor din Cluj, denumit ”Bunicii au talent”. Pe lângă Elisabeta Crai, au mai fost prezenţia alţi patru bunici, fiecare cu propria poveste: Buni Mia şi povestea nucilor; Bunica Maria de la Poiana (Aiud) şi povestea gentuţelor tricotate pentru nepoţi; Bunicul Val şi o viaţă povestită prin pictură; Bunica Nadia şi andrelele.

   

image

Foto: Robert Puteanu

”A fost un eveniment inspirat din multă iubire pentru bunici şi din nevoia de a promova un stil de viaţă sustenabil în spaţiul urban. Bunica mea de când eram mică ne-a obişnuit să ne facă botoşei, acasă, în familie, era un lucru normal. Mulţi dintre noi uităm să preţuim lucurile astea pentru că evoluăm şi creştem cu ele”, a mai spus Diana Ioana Călin.

image

Foto: Robert Puteanu

Potrivit organizatorilor ”bunicii sunt practicieni desăvârşiţi ai unor unor stiluri de viaţă suficiente şi integrate local, fără să ştie, dar cu multă chibzuinţă. Fără eforturi, în mod natural, ei au fost parte a unor comunităţi care preţuiau cooperarea, convivialitatea şi încrederea socială. Claca, şezătoarea erau obiceiuri construite în jurul acestor valori”.

Citiţi şi:

Povestea de 92 de ani a armelor produse la Cugir. Scandalul de corupţie şi spionaj care a zdruncinat „Uzina de Fier“

Ce înseamnă dezvoltarea personală, conceptul neînţeles pe deplin în România. „Chiar şi în perioada socialistă au existat lucrări vizând auto-educarea“

Zece ani în carcera Aiudului. Calvarul îndurat de un preot ortodox în închisorile comuniste

Memoria constructorului Cetăţii Alba Carolina „secerat“ de ciumă,  scoasă din cenuşa uitării

Povestea celei mai vechi grădini botanice înfiinţate pe lângă o şcoală secundară din lume. Superlativul, găsit de edilii din Blaj

Ce înseamnă şi cum se folosesc simbolurile ® şi TM. Cum se poate obţine o marcă înregistrată

„Cel mai fioros cap“ al Răscoalei din 1784 într-o imagine rară: înarmat „până-n dinţi“ şi însoţit de un câine de luptă

Alba Iulia



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite