Masacrul de la Aiud. Cum s-au folosit austriecii de români pentru a înăbuși Revoluția maghiară din Transilvania
0Unul dintre momentele controversate ale Revoluției de la 1848-1849 din Transilvania a avut loc, în perioada 8-11 ianuarie, la Aiud. Sute de maghiari au fost uciși de către trupele românești.
Acțiunea trebuie privită și în cadrul mai larg al stăpânirii de sute de ani a Transilvaniei de către Ungaria, perioadă în care au avut loc nenumărate abuzuri la adresa românilor majoritari.
În septembrie 1848, austriecii doreau să înăbușe Revoluția maghiară și le-au dat românilor din Transilvania permisiunea de a se înarma pentru a-i forța pe unguri să intre într-un război pe mai multe fronturi. Insurgenții români au distrus mai multe așezări, dar Aiudul a fost protejat de armata maghiară.
La începutul lunii ianuarie 1849, Aiudul a rămas fără protecție militară, iar austriecii ar fi ordonat distrugerea orașului pentru a împiedica armata maghiară să-l folosească ca bază pentru asediul Alba Iuliei, încredințând executarea ordinului prefectului Ioan Axente Sever.
Astfel, pe 8 ianuarie, aproape 10.000 de insurgenți români din tabăra lui Axente Sever au invadat orașul, provocând crime și distrugeri. Acestora li s-au alăturat mai târziu și taberele altor doi prefecți din tabăra lui Avram Iancu, Simion Prodan și Ioan Buteanu.
Orașul a fost incendiat, clădirile distruse, iar colegiul reformat a fost jefuit. Biblioteca, muzeul și arhivele au fost devastate, iar obiectele de valoare au fost furate. Evenimentele au durat până la 11 ianuarie, când majoritatea trupelor s-a retras. O parte dintre locuitori a fugit prin păduri spre așezările din apropiere, în timp ce supraviețuitorii rămași în oraș au fost salvați de unități ungurești și imperiale între 11 și 16 ianuarie. Numărul morților este cuprins, după diferite surse, între 600 și 1.000 de persoane.
Majoritatea celor uciși au fost îngropați în varnița (groapă) de lângă cetate, unde se află un monument ridicat în 1904 în memoria acestora. Ulterior, Axente Sever a fost găsit nevinovat de către austrieci.
Comemorare la monumentul de lângă cetate
În fiecare an, la monumentul de lângă Cetatea Aiudului are loc o comemorare a victimelor, la care participă și primarul municipiului, Oana Badea. În discursul pe care l-a susţinut în 8 ianuarie 2023, aceasta a spus că, în opinia sa, „cu toţii ne putem raporta la istorie cu înţelegere, indiferent de naţionalitate”.
„Se împlinesc câţiva ani de când sunt alături de dumneavoastră la acest eveniment. Fac asta având convingerea că acesta este modul în care se poate construi viitorul. Dacă ne înţelegem unii pe ceilalţi, dacă oferim tuturor culturilor şi tradiţiilor şansa de a se exprima", a spus edilul.
Oana Badea a subliniat că istoria nu este uşoară, nu este corectă, dar nu este nici nedreaptă, construirea unui viitor mai bun fiind datoria morală a celor care trăiesc în prezent. Exact asta fac oamenii din Aiud atunci când, în data de 8 ianuarie a fiecărui an, se adună şi comemorează masacrul, a spus primarul.
„Aici, în Aiud, noi, maghiarii şi românii, facem din acest oraş un loc frumos, colorat şi interesant - împreună", a declarat, la rândul său, viceprimarul Helga Lőrincz. Aceasta a spus că, deşi Aiudul este menționat ca fiind un bun exemplu al convieţuirii dintre români şi maghiari, situaţia nu a fost întotdeauna aceasta. La Aiud, în consiliul local, există o majoritate formată între PNL și UDMR. Maghiarii reprezintă circa 15% din populația municipiului.
Maghiarii au fost capabili să ierte, deşi nu au uitat evenimentele tragice, pentru că dacă le-ar uita, şi-ar pierde rădăcinile, a adăugat Helga Lőrincz. „La Aiud, oamenii trăiesc în linişte şi pace", a spus viceprimarul UDMR, adăugând că îşi doreşte ca acest lucru să şi rămână astfel, pentru foarte multă vreme. După depunerea de coroane, participanții participă anual la un marş cu făclii până la Memorialul Studenţilor.
Se încarcă comentariile...
