FOTO Descoperire spectaculoasă în Cetatea Alba Iulia. Termele castrului legiunii XIII Gemina scoase la lumină în urma unei cercetări arheologice
0Cercetarea arheologică preventivă efectuată anul acesta de arheologi ai Muzeului Naţional al Unirii din Alba Iulia (dr. Anca Timofan şi Cristian Titus Florescu), determinată de amenajarea unei terase lângă Poarta a III-a a Cetăţii Vauban, s-a încheiat cu un rezultat spectaculos.
Cercetarea arheologică preventivă a fost realziată de dr. Anca Timofan şi Cristian Titus Florescu. Potrivit acestora zidurile fundaţiilor romane descoperite în această zonă a castrului Legiunii a XIII-a Gemina aparţin probabil termelor (băilor) legiunii romane.
“Ne aflăm în praetentura dextra a castrului de la Apulum, în spaţiul aflat între drumul principal (via principalis) şi zidul de incintă estic al fortificaţiei, unde, în anul 2011, cu ocazia lucrărilor de reabilitare urbană în interiorul Cetăţii, a fost descoperită o clădire de mari dimensiuni. Încăperea cercetată atunci, despre care s-a crezut că reprezintă o parte a unor barăci (pe care acum am denumit-o convenţional Sala I) avea fundaţiile din piatră de râu legată cu mortar, extinzându-se pe o lungime de 26,6 m şi o lăţime de 14,1m. Lăţimea zidurilor era impresionantă, variind între 1,2 m – 1,9 m. Cu ocazia descoperirilor din acest an, teoria iniţială a fost revizuită, cercetarea furnizându-ne noi elemente planimetrice şi arheologice care ne-au determinat să presupunem că este vorba despre o clădire importantă într-un castru de legiune, mai ales în cazul unuia de dimensiunile celui de la Apulum – băile (thermae) legiunii”, susţine dr. Anca Timofan, responsabilă a cercetării arheologice din apropierea Porţii a III-a.
Fundaţiile încăperilor de pe latura de est a termelor
Aceasta afirmă că au fost identificate fundaţiile altor încăperi, la fel de vaste, dar şi ale unor camere încălzite, prevăzute cu hipocaust (sitemul roman de încălzire sub pardoseală). De asemenea, Anca Timofan afirmă că a constatat cu regret că o parte a complexelor romane au fost afectate nu numai de amenajări datând din sec. XIX, dar mai ales de intervenţii contemporane recente, precum introducerea prin ziduri a unor cabluri de telecomunicaţii.
Cuptoare care furnizau aer cald pentru încălzirea apei
“Am descoperit urmele a două cuptoare (praefurnia) care furnizau aerul cald pentru încălzirea spaţiilor şi a apei. Într-o încăpere am identificat partea inferioară a instalaţiei de hipocaust unde fusese turnată o placă rezistentă, realizată dintr-un amestec special de mortar, cărămidă pisată şi pietriş mărunt, în tehnica denumită opus signinum (cocciopesto la italieni). În această placă erau fixate pilae-le hipocaustului, mici colonete de cărămizi care susţineau partea superioară cu pavimentul. Urmele acestor cărămizi au rămas, în cazul nostru, imprimate pe suprafaţa plăcii, alături de urmele încălţămintei soldaţilor care au lucrat la amenajarea instalaţiei respective”, spune Anca Timofan
Cuptor roman descoperit în urma cercetării arheologice
Arheologul mai afirmă că descoperirea acestui complex de săli de mari dimenisuni şi încăperi încălzite a dus la concluzia că este vorba, cel mai probabil, de termele castrului Legiunii XIII Gemina. ”Dimensiunile, planimetria dar şi amplasarea clădirii în praetentura dextra a castrului ne îndreptăţesc şi mai mult să presupunem acest lucru. O analogie importantă o putem face, de exemplu, cu situaţia din castrul legiunii V Macedonica de la Potaissa (Turda) unde termele, cercetate integral, au fost publicate de curând - Termele din castrul legionar de la Potaissa, coord. Mihai Bărbulescu, Cluj-Napoca, 2019 -, oferindu-ne informaţii valoroase legate de localizarea, planimetria, etapele şi organizarea internă a băilor dintr-un castru de legiune. În acest stadiu al cercetării suntem în faţa mai multor întrebări privind alimentarea cu apă în castru, planimetria întregului complex, funcţionalitatea încăperilor descoperite şi modul în care termele din castrul de la Apulum prezintă o organizare internă clasică a spaţiului, cu încăperi având diverse utilizări, dar amenajate astfel încât să fie respectat un anumit circuit: de la vestibulum şi apodyterium (vestiarul, care posibil să fi fost amenajat în încăperea cercetată în faţa Porţii a III-a), spre frigidarium (piscina cu apă rece), tepidarium (spaţiu de trecere), caldarium (sala cu apă încălzită şi prevăzut cu bazine), laconicum (sauna), ş.a.m.d”, susţine reprezentantul Muzeului Unirii.
Placa de cocciopesto cu urmele cărămizilor care susţineau platforma superioară a hipocaustului
Spaţiu utilizat de romani şi pentru socializare şi relaxare
Este evident faptul că termele romane reprezentau în Antichitate nu numai un spaţiu utilizat pentru menţinerea igienei, dar şi unul de socializare, relaxare şi fortificare a organismului, asemănător SPA-ului din zilele noastre. În cazul armatei, prezenţa băilor era cu atît mai mult o necesitate. La Apulum sunt atestate arheologic până în prezent trei complexe termale romane: unul în praetorium consularis (sediul guvernatorilor Daciei) – “termele mari” - descoperit în urma cercetărilor lui A. Cserni de la sfârşitul sec. XIX – începutul sec. XX, “termele mici” din aşezarea civilă a castrului, şi termele descoperite în cursul cercetării arheologice preventive din anul 2009 pe str. Miron Costin, deci în arealul municipium-ului Septimium Apulense.
Modelul 3D al suprafeţei cercetate, realizat în urma documentării fotogrammetrice (Călin Şuteu)
„Întregul complex termal al legiunii de la Apulum este orientat NNV-SSE, aliniindu-se planimetric orientării castrului de la Apulum, dar şi altor clădiri importante descoperite pînă în prezent în interiorul fortificaţiei, precum principia sau barăcile soldaţilor identificate în urma cercetării arheologice din anul 2016 în curtea Comisariatului de Război, cercetare efectuată de către colegii mei, dr. Radu Ota şi Cristian Florescu. Perioada de funcţionare poate fi presupusă prin corelare cu perioada de maximă activitate constructivă în acest castru începând cu Hadrian (117 – 138 p. Chr.) şi continuând cu Antoninus Pius (138 - 161), până la sfârşitul activităţii legiunii XIII Gemina în provincie, odată cu retragerea aureliană””, precizează Anca Timofan. Complexele romane descoperite în urma cercetărilor din anii 2011 (principia, via principalis, terme), 2016 (barăci), 2019 (terme) în praetentura dextra şi în zona apropiată acestui sector (planimetrie pe ortofotoplan realizată de Cristian Florescu).
Din afirmaţiile arheologilor rezultă că cercetările preventive din anii 2011 şi 2019 au identificat extremitatea estică a complexului termal, din imediata apropiere a zidului de incintă estic al castrului, restul monumentului extinzându-se spre nord şi spre vest, în curtea cazărmii militare din vecinătate. Terasa care urmează să se construiască pe această suprafaţă nu va afecta complexele arheologice identificate. Mai mult, cu ocazia acestui proiect, se vor populariza descoperirile arheologice făcute în acest punct al castrului de la Apulum.
Documentarea fotogrammetrică realizată de dr. Călin Şuteu (Gigapixel Art SRL) a fost esenţială pentru obţinerea modelului 3D al întregii suprafeţe cercetate archeologic. Aceasta a fost efectuată prin alinierea camerelor (375 fotografii de înaltă rezoluţie), respectiv generarea norului de puncte rar, norul de puncte dens (88 milioane puncte, medium) şi procesarea modelului digital al elevaţiei (DEM). Georeferenţierea s-a realizat cu ajutorul a 10 ţinte, măsurătorile fiind realizate cu o unitate GPS RTK Leica GG04.
Se încarcă comentariile...
