Dosarul privind înscrierea Roşiei Montane pe lista UNESCO, depus în ultima zi de mandat a Guvernului Cioloş
0
În ultima zi de mandat, în 4 ianuarie 2016, Guvernul Cioloş şi-a asumat depunerea dosarului privind înscrerea Roşiei Montane în Patrimoniul Mondial Unesco. Înscrierea dosarului s-a făcut cu asumarea Ministrului Culturii Corina Şuteu, după informarea şi consultarea premierului Dacian Cioloş şi cu sprijinul Ministerului Afacerilor Externe.
”Protecţia patrimoniului naţional este una dintre responsabilităţile principale ale Ministerului Culturii şi intră în prerogativele sale fundamentale. Depunerea dosarului Roşia Montană la UNESCO finalizează un proces început încă din 2011 (când Comisia Naţională a Monumentelor Istorice a recomandat oficial Ministerului Culturii includerea Roşiei Montane în patrimoniul UNESCO) şi continuat în mandatul Guvernului condus de Dacian Cioloş, prin adăugarea Roşiei Montane pe Lista Indicativă a României la UNESCO în februarie 2016. Nu este, aşadar, un act de dispoziţie cu caracter de noutate care să fie limitat de prerogativele restrânse ale Guvernului României în această perioadă, ci un act de administrare în vederea conservării patrimoniului naţional”, se afirmă într-un comunicat de presă al Ministerului Culturii.
Valoarea excepţională a Roşiei Montane este recunoscută şi afirmată de un număr fără precedent de grupuri, instituţii şi organizaţii ale specialiştilor din ţară şi din străinătate în domeniul cercetării şi protejării patrimoniului, dintre care este suficient să amintim ICOMOS, organismul consultativ al UNESCO pentru evaluarea obiectivelor culturale propuse pentru înscriere în Lista Patrimoniului Mondial. Odată identificată valoarea excepţională a unui obiectiv, articolul 4 din Convenţia Patrimoniului Mondial impune obligaţia declanşării procedurilor pentru ocrotirea obiectivului respectiv, iar includerea sa în Lista Patrimoniului Mondial este primul pas în acest sens.
”Recunoaşterea internaţională a valorii universale a patrimoniului naţional face parte dintre îndatoririle impuse de legea românească şi de convenţia UNESCO semnată de România. Am considerat necesar să abordăm acest subiect cu ceea ce el are ca dată esenţială: un monument istoric de importanţă naţională (şi recunoscut ca atare de Statul Român), şi universală, aflat totodată pe lista celor mai periclitate şapte situri din Europa (1) şi a celor mai periclitate din lume (2). Recunoaşterea internaţională a unor situri de asemenea valoare este chiar misiunea UNESCO şi a României, prin semnarea Convenţiei privind Protecţia Patrimoniului Mondial, Cultural şi Natural”, se mai susţine în comunicat,
În prezent, România are şase poziţii culturale şi o poziţie naturală în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO: Bisericile cu pictură exterioară din Moldova, Mănăstirea Horezu, Satele cu biserici fortificate din Transilvania, Cetăţile dacice din Munţii Orăştiei, Centrul istoric al Sighişoarei, Bisericile de lemn din Maramureş şi Delta Dunării.
”Mă bucur că mandatul meu s-a încheiat cu asumarea dosarului Rosia Montana in UNESCO World Heritage. Consider că recunoaşterea valorii universale a patrimoniului naţional este o responsabilitate majoră în mandatul meu de Ministru al Culturii, în faţa legii, a comunităţii locale, faţă de aşteptările societăţii civile, faţă de comunitatea ştiinţifică naţională şi internaţională care s-a implicat în realizarea acestui demers”, a spus fostul ministru al Culturii, Corina Şuteu.
Decizia finală privind includerea în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO a Roşiei Montane aparţine exclusiv Comitetului Patrimoniului Mondial, în baza evaluării dosarului depus, conform următorului calendar:
Februarie - August 2017: Evaluare tehnică a dosarului (desk review);
Septembrie 2017: Vizită de evaluare pe teren a peisajului cultural nominalizat;
Iulie 2018: Analiză în Comitetul Patrimoniului Mondial şi decizie privind înscrierea în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO.
Se încarcă comentariile...
