Credinţe populare de Anul Nou: Sânvăsâiul, ritualul prin care fetele nemăritate îşi află ursitul
0
Credinţa populară spune că, în noapte de Anul Nou, fetele nemăritate află cum va fi bărbatul cu care se vor mărita. Ritualul este unul special şi se ţine la ursitoarea satului.
Ajunul Anului Nou este însoţit peste tot de vechi obiceiuri şi superstiţii. Unii le iau în seamă, alţii doar se prefac. Tinerele din satul Cetea, comuna Galda de Jos, judeţul Alba, respectă cu stricteţe credinţa populară, care spune că noaptea de Ajun este prevestitoarea ursitului pentru fetele nemăritate.
Imediat după lăsarea întunericului tinerele se adună la ursitoarea satului, care să le ghicească feciorul cu care se vor mărita. Fetele nu vin cu mâna goală, ci aduc bucate dintre cele mai alese.
7 blide pentru ghicirea ursitului
„Tinerele nemăritate din sat vin la ursitoare cu plăcinte cu brânză, cozonaci, prăjituri dintre cele mai bune şi cu vin. Astfel, ele vor să răsplătească efortul ursitoarei de ghicire a feciorului cu care se vor mărita în anul care începe“, a explicat profesorul Avram Cristea.
Ursitoarea satului pune pe masă şapte blide (farfurii), sub care ascunde tot atâtea obiecte: piaptăn, oglindă, cărbune, grâu, câlţi, morcov şi creion. Tradiţia spune că lucrul ascuns sub blid spune multe despre flăcăul care o va curta. Grâul de sub farfurie arată că feciorul este gospodar, iar creionul că este un bărbat învăţat. Dacă fata va găsi un piaptăn, se zice că bărbatul va fi colţos şi arţăgos, iar dacă va descoperii oglinda se va mărita cu un flăcău fălos.
În vis apare imaginea ursitului
„Ritualul are loc în jurul mesei pe care sunt ascunse lucrurile care dau în vileag preocupările feciorilor din sat. Fiecare fată trece pe la ursitoare şi ridică câte o farfurie, şi află, astfel, cu ce se ocupă flăcăul din sat, dacă este harnic, fălos sau băutor“, a mai spus Avram Cristea.
Fetele primesc de la ursitoare, la plecare, câte un fir de busuioc, care aşezat sub pernă, face ca în vis să apară imaginea ursitului, a flăcăului cu care se vor mărita În schimb, tinerele se obligă să toarcă, ţeasă sau să dapene pentru ursitoarea satului, pentru ca cele ghicite să se adeverească. Obiceiul practicat în Ajunul Anului Nou de tinerele nemăritate din satul Cetea este prezentat annual pe scena celor mai mari festivaluri culturale din ţară.
„Sânvăsâiul din satul Cetea este unul din obiceiurile de Anul Nou autentice, care duce mai departe tradiţia ghicirii ursitului. Mă bucură faptul că mai există tineri care preiau din tradiţiile moştenite din strămoşi. Aceste practici, neînsemnate pentru unii, păstrează viu spiritul sărbătorilor de iarnă, al Anului Nou în satele din zona comunei Galda de Jos“, a spus Marinela Baba, referent la Centrul cultural „Augustin Bena“ din Alba Iulia. (Articol realizat de Nicu Neag)
Se încarcă comentariile...
