Constantin Sârbu a fost 31 de ani directorul Casei de Cultură din Alba Iulia

Actor de profesie, Constantin Sârbu a activat în domeniul culturii mai bine de o jumătate de veac şi continuă să o facă.

Stabilit în Alba Iulia din anul 1959, şi-a început cariera de actor la Teatrul de Păpuşi „Prichindel“, instituţie despre care are numai cuvinte de laudă. „Teatru cu renume în ţară, «Prichindel» avea pe vremea aceea un colectiv de oameni extraordinari, cu actori, scenarişti şi regizori de calitate“, spune Constantin Sârbu.

Prea puţin teatru

Din 1977, a fost instalat director al Casei de Cultură a Sindicatelor din Alba Iulia, care a devenit o a doua casă a actorului. Nu a părăsit-o decât atunci când a ieşit la pensie, după 31 de ani de activitate. „I-am cunoscut pe toţi oamenii formidabili ai scenei româneşti. Aveam stagiuni permanente cu teatrele naţionale din Cluj, Bucureşti, Timişoara, Târgu Mureş. Toate marile spectacole de teatru din România treceau pe la Casa de Cultură a Sindicatelor din Alba Iulia. Teatrul Naţional din Timişoara stătea şi câte o săptămână. Au fost zile în care aveam trei spectacole de teatru“, rememorează Constantin Sârbu. Ajunsese, la un moment dat, să plece de acasă pentru a nu mai răspunde la telefon, aşa de mare era cererea de bilete. „Maestrul Radu Beligan a declarat la un moment dat că Alba Iulia are cel mai bun public de teatru din ţară, adăugând că de fiecare dată când vine aici se simte ca la o premieră“, precizează interlocutorul nostru.

Regretă că acum lucrurile s-au schimbat radical. În Alba Iulia s-a ajuns să se joace anual maxim trei-patru piese de teatru. „Pentru această stare de fapt vina ne aparţine la toţi. Omul a uitat să mai citească o carte şi, nemaicitind, uită şi să intre într-o sală de spectacole. Mă întreb de multe ori de unde îşi iau cultura oamenii care ne conduc, dacă nu citesc, nu merg la teatru. Un om care vrea să conducă o societate trebuie să aibă, în primul rând, o minte mobilată“, afirmă Constantin Sârbu.

Prieten cu Tudor Gheorghe

A legat de-a lungul timpului o strânsă amiciţie cu maestrul Tudor Gheorghe. „Cel mai bun prieten al meu dintre actorii mari este Tudor Gheorghe. L-am cunoscut în Alba Iulia. L-am invitat la un spectacol al Ansamblului «Crăişorul Munţilor» şi de atunci am rămas prieteni, nu ne-am mai despărţit. Timp de 30 de ani, Tudor Gheorghe a fost prezent, an de an, la Alba Iulia, de Ziua de 1 Decembrie“, povesteşte actorul. Îl consideră pe artist un oltean adevărat. La fel spune şi de marele scriitor Marin Sorescu.

„Oltean fiind şi eu, doi oameni simt aproape de sufletul meu: Tudor Gheorghe şi Marin Sorescu. L-am cunoscut pe Marin Sorescu la Tudor Gheorghe acasă. A fost o noapte pe care n-am să o uit toată viaţa. Un om extraordinar, un mare dramaturg, un mare oltean. Puteai să stai să-l asculţi trei zile şi trei nopţi, fără să mănânci“, afirmă Constantin Sârbu.

La 71 de ani, Constantin Sârbu nu a depus armele, rămâne activ în domeniul culturii. Este consilierul d-lui Eugen Luha - director general al Asociaţiei Naţionale a Caselor de Cultură ale Sindicatelor din România. „Dacă nu înfiinţam această asociaţie, sunt în stare să bag mâna în foc că jumătate din cele 51 de case de cultură din ţară se vindeau. De exemplu, cea de la Bistriţa s-a vândut pe etaje, pe încăperi, şi era una dintre cele mai mari case de cultură din ţară. Au rumat altele şi atunci ne-am strâns câţiva oameni şi am constituit această asociaţie“, spune actorul.   

Nu v-a spus nimeni că semănaţi cu Tudor Gheorghe?
„Ba da, foarte mulţi mi-au zis. Probabil că semănăm, dar el e mai înalt. Ni s-a întâmplat odată un lucru foarte frumos. Eram amândoi în lift, la Hotel Astoria din Bucureşti. A urcat în ascensor şi o femeie. Doamna s-a uitat lung la noi şi, la un moment dat, a întrebat: «Sunteţi fraţi?». Tudor Gheorghe i-a răspuns tot cu o întrebare: «Semăn eu cu urâtul ăsta ?! ». Mă întâlnesc cu el chiar astăzi (n.r.ieri), de „Sfântul Gheorghe“, are spectacol la Alba Iulia. O să-i urez „La mulţi ani!“ şi o să-i fac cadou o tablă de slănină, ceapă roşie, pită de casă şi un litru de pălincă.

Ce-i place: „În timpul liber îmi place să pescuiesc, sun pescar sportiv. Mă duc la Moldova Nouă să pescuiesc pe Clisura Dunării. Între orşova şi Moldova Nouă e o zonă splendidă, dar prea puţin pusă în valoare turistic. La oameni apreciez cea mai mare calitate: omenia“.

Ce nu-i place: „Îmi displac minciuna şi nepunctualitatea, cred că sunt cele mai dăunătoare. În rest îi iau pe oameni aşa cum sunt. Nimeni nu e perfect şi celelalte defecte mai pot fi trecute cu vederea“.

Profil:
Data naşterii: 21 august 1939, localitatea Strehaia, judeţul Mehedinţi
Educaţie: Conservatorul de pe lângă Teatrul Naţional Craiova (clasa de actorie)
Ocupaţie: pensionar
Starea civilă: căsătorit, doi băieţi şi trei nepoţi