Arhiepiscopia Romano-Catolică din Alba Iulia obţine în justiţie retrocedarea unui teren de 2,5 hectare. Decizia a fost atacată la ÎCCJ
0Pe lângă zecile de procese deschise în justiţie de Arhiepiscopia Romano-Catolică din Alba Iulia pentru recuperarea unor imobile care le-ar fi aparţinut înainte de naţionalizarea impusă de regimul comunist se află şi unul care are ca obiect recuperarea unei suprafeţe de teren din comuna Meteş, judeţul Alba.
Arhiepiscopia Romano-Catolică de Alba Iulia solicită în justiţie retrocedarea unor imobile (terenuri) în suprafaţă de peste 2,5 hectare (26.721 metri pătraţi) aflate pe raza comunei Meteş, despre care susţine că sunt în proprietatea sa ”tabulară”, fără a deţine, însă, posesia asupra acestora. Instituţia religioasă a câştigat, pe fond, procesul prin care solicită anularea unei decizii din anul 2016, a Comisiei de Retrocedare a unor Bunuri Imobile care au aparţinut Cultelor Religioase din România.
Prin această decizie, Comisia a respins solicitarea Arhiepiscopiei de retrocedare a imobilulului de la Meteş. Motivul respingerii a fost faptul că nu s-a făcut dovada preluării abuzive de către Statul Român a acestora. Arhiepiscopia Romano-Catolică a contestat hotârârea Comsiei la Curtea de Apel Alba Iulia.
”Admite acţiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta Arhiepiscopia Romano-Catolică Alba Iulia în contradictoriu cu pârâta Comisia Specială de Retrocedare a unor Bunuri Imobile care au Aparţinut Cultelor Religioase din România şi în consecinţă: Anulează Decizia nr. 5444/21.04.2016 emisă de către pârâtă. Obligă pârâta să procedeze la emiterea deciziei de retrocedare în favoarea reclamantei a bunurilor imobile situate în comuna Meteş f.n., jud. Alba, înscrise în cartea funciară nr. 26 a localităţii Meteş”, se afirmă în minuta deciziei de la Curtea de Apel. Reprezentanţii Comisiei din subordinea Guvernului au formulat recurs, astfel încât dosarul a ajuns pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie unde se va pronunţa sentinţa definitivă. Instanţa din Alba Iulia a respins cererea de intervenţie a unei familii din Meteş, care a construit o locuinţă în anul 1974 pe o parte din terenul aflat în dispută şi care a susţinut că preluarea de către statul român a imobilelor s-a făcut în anul 1923, cu mult înainte de acţiunile abuzive ale statului comunist.
”Curtea conchide că reclamanta, deşi este proprietarul tabular al imobilului revendicat, nu se bucură de deplinătatea atributelor conferite de lege dreptului său, fiind lipsită într-o manieră lipsită de echivoc şi iremediabilă atât de atributul posesiei, cât şi de cel al dispoziţiei. În atare situaţie este evident, prin raportare la realitatea evenimenţială reţinută, că a avut loc o preluare abuzivă a imobilului, fără titlu, de către stat, prin autorităţile publice locale, în fapt reclamanta fiind împiedicată să se bucure în deplinătate de dreptul său tabular care nu poate fi valorificat pe calea unei acţiuni de drept comun în revendicare, întrucât autorităţile publice locale au emis acte administrative care au produs efecte în beneficiul particularilor pentru o parte a imobilului, iar cealaltă parte se află în continuare în administrarea acestora”, se susţine în motivarea hotărîrii de la Curtea de Apel. Instanţa din Alba Iulia a mai reţinut faptul că ”preluarea abuzivă a imobilului a avut loc în perioada statului comunist, începând cu anul 1970”, perioadă care se află în interiorul celei reglementate de OUG 94/2000, respectiv 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989.