Zecile de irakieni răpiţi marţi, eliberaţi după câteva ore

Scopul operaţiunii rămâne neclar

Premierul irakian, Nuri al-Maliki, a cerut arestarea imediată a autorilor spectaculoasei răpiri din ajun, de la Bagdad, după ce (exceptând două cazuri) ostaticii au fost eliberaţi în urma unei operaţiuni a poliţiei. Totuşi, împrejurările în care a avut loc cea mai mare răpire colectivă din Irak după 2003 nu sunt cunoscute.
Incertitudinea continuă să persiste asupra împrejurărilor în care a avut loc eliberarea ostaticilor, ca şi a celor în care au fost răpiţi. De la cabinetul premierului Maliki s-a comunicat că "doar două persoane luate ostatice se mai află în mâinile răpitorilor". "În total, 39 de persoane au fost sechestrate marţi: 16 funcţionari (ai Ministerului Învăţământului Superior - n.n.), cinci vizitatori şi 18 membri ai forţei de protecţie a instalaţiilor" unui institut de cercetări al ministerului amintit, 20 au fost eliberate, ieri, iar 17 azi, în zori. Totuşi, purtătorul de cuvânt al ministerului arată: "nu dispunem de o cifră precisă a numărului celor răpiţi sau eliberaţi", ceea ce spune totul despre neclarităţile operaţiunii. De altfel, marţi, ministrul Abed Diab al-Ujaili anunţase că o sută de funcţionari şi vizitatori fuseseră răpiţi.
Alte surse credibile au avansat cifra de 150 de persoane şi relatau că membrii comandourilor s-au folosit de cel puţin 20 de camioane cu care au operat în incinta Ministerului Învăţământului Superior situat în cartierul Karradah în plin centrul Bagdadului. De asemenea, ţinând seama că cei mai mulţi dintre răpiţi erau sunniţi, în Ministerul de Interne şi unităţile de poliţie sunt dominate de şiiţi, s-a oprimat că operaţiunea era antisunnită. "Cei care au răpit aceşti oameni sunt mai răi decât tafkiris (extremişti sunniţi - n.n.) şi vor să blocheze universităţile", spunea premierul Maliki. După eliberarea ostaticilor, cinci ofiţeri superiori de poliţie care răspundeau de cartierul Karradah au fost arestaţi şi există bănuiala că operaţiunea n-ar fi putut avea loc fără complicităţi în poliţie şi chiar în minister. Nu e mai puţin adevărat că s-a emis şi ipoteza că s-a dorit să se demonstreze cât de nepregătite sunt forţele de poliţie şi câtă dezorganizare domneşte în sânul lor. Totuşi, mai plauzibilă pare prima variantă, ţinând seama şi de faptul că răpitorii aveau asupra lor liste ale unor persoane pe care le căutau special. De altfel, violenţa loveşte în mod constant cadre irakiene, fie că e vorba de medici, avocaţi, ingineri ori universitari. După martie 2003 au fost asasinate mai multe sute din aceste cadre. (D. Constantin)