Voluntariatul militar, reglementat prin lege. Proiectul a trecut de Senat cu un singur vot împotrivă. Ce prevede legea
0Senatul a adoptat, în calitate de cameră decizională, proiectul de lege privind voluntariatul militar, care are în vedere tinerii între 18 şi 35 de ani.
Senatul a adoptat miercuri, 17 decembrie, în calitate de for decizional, proiectul de lege care reglementează voluntariatul militar, cu 79 de voturi „pentru” și unul „împotrivă”, următorul pas fiind trimiterea acestuia către președintele Nicușor Dan pentru promulgare.
Actul normativ modifică și completează mai multe prevederi din domeniul apărării și instituie cadrul legal pentru îndeplinirea, pe timp de pace, în mod voluntar, a serviciului militar activ. În acest sens, legea introduce un nou concept, cel de „soldat/gradat voluntar în termen, în structurile Ministerului Apărării Naționale”.
Cine poate deveni soldat voluntar
Noua formă de serviciu militar activ se adresează cetățenilor români, bărbați și femei, cu domiciliul stabil în România, cu vârste cuprinse între 18 și 35 de ani, care nu au îndeplinit anterior alte forme ale serviciului militar.
Programul de pregătire militară de bază va avea o durată de până la patru luni, timp în care participanții vor beneficia gratuit de cazare, echipare, hrană, asistență medicală și medicamente, precum și de celelalte drepturi prevăzute de lege pentru militarii în termen.
Totodată, aceștia vor fi supuși prevederilor legilor și regulamentelor militare în vigoare.
Perioada de voluntariat se plăteşte
Cetățenii care urmează programul de pregătire militară de bază vor primi o indemnizație echivalentă cu trei câștiguri salariale medii brute utilizate la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul în care se face plata. Indemnizația va fi achitată în tranșe lunare egale.
După finalizarea programului, voluntarii vor fi luați în evidență de centrele militare și vor fi introduși în rezerva operațională.
În situația în care nu finalizează programul, aceștia vor fi obligați să restituie indemnizația primită, precum și cheltuielile efectuate de instituția militară cu pregătirea lor până la acel moment.
Organizarea și desfășurarea pregătirii se vor face în limita fondurilor alocate prin bugetul Ministerului Apărării Naționale.
Obligații în situații excepționale
Proiectul de lege mai prevede că, la instituirea stării de urgență sau a stării de asediu, precum și la declararea stării de mobilizare ori a stării de război, rezerviștii vor fi mobilizați și/sau concentrați în funcție de nevoile instituțiilor cu atribuții în domeniul apărării și securității naționale.
Cetățenii încorporabili, rezerviștii voluntari și rezerviștii au obligația de a se prezenta la locul, data și ora prevăzute în ordinul de chemare. Prin excepție, în cazul instituirii stării de asediu, al mobilizării sau al stării de război, cetățenii încorporabili și rezerviștii cu domiciliul în România, aflați temporar în afara țării, vor trebui să se prezinte în termen de maximum 15 zile calendaristice de la data notificării la centrele militare în evidența cărora se află, pentru clarificarea situației militare și, după caz, pentru primirea ordinului de chemare.
De asemenea, rezerviștii voluntari aflați temporar în afara țării vor avea obligația, în situații excepționale, să se prezinte la structurile instituțiilor din domeniul apărării și securității naționale în care sunt încadrați în termenul prevăzut în contract, conform prevederilor Legii nr. 270/2015 privind Statutul rezerviștilor voluntari.
Nu în ultimul rând, proiectul stabilește că gradații și soldații în activitate sunt considerați în serviciu ca militari profesioniști, alături de ofițeri, maiștri militari și subofițeri.
Se încarcă comentariile...
